In concordanta cu specialistii vedici,
'hrana este Brahman', hrana este o parte din corpul cosmic. Oamenii de stiinta
vestici vad hrana in termenii componentelor chimice si proprietatilor lor
fiziologice. Alimentele sint clasificate in functie de continutul lor de
carbohidrati, grasimi, proteine, vitamine si minerale. Daca privim structura
chimica a carbohidratilor, descoperim ca ei sint compusi in principal din atomi
de hidrogen, carbon si oxigen. Proteinele sint compuse in principal din
aminoacizi, constituentii de baza ai fiecaruia sint atomii de carbon, hidrogen,
nitrogen si oxigen. Moleculele de grasime si vitamine sint compuse din aceiasi
atomi cu adaugarea in unele cazuri si in unele lipide a moleculelor de fosfor
si sulf. Diferenta esentiala intre carbohidrati, grasimi si proteine in
termenii atomilor este minimala. Ea rezulta in principal din aranjamentul
atomilor ce se conecteaza unii cu altii.
Daca intram mai adinc in structura
atomilor, descoperim labirintul particulelor subatomice. La acest nivel al
realitatii, distinctia dintre carbohidrati, proteine, grasimi, vitamine si
minerale este vaga. Atomul de carbon, atomul de nitrogen si magneziu sau atomul
de aur difera intre ele prin numarul de protoni, neutroni si electroni
continuti in interior. Protonii, neutronii si electronii din interiorul
fiecarei specii de materie sint bineinteles aceeiasi. Ei si alte particule
subatomice care structureaza aceste tipuri diverse de materie sint la rindul
lor expresia aceleiasi forte a naturii. Aceste forte, interactionind unele cu
altele in diverse moduri, concentrindu-se in diferite locatii in continuumul
spatiului si timpului, apar in lumea fenomenala a creatiei ca vitamine,
minerale, grasimi, proteine sau carbohidrati.
Cimpul unificat luind o directie de
expresie, apare ca si carbonul din oase, luind o alta ca si hidrogenul din
plasma noastra, sau inca o alta ca si nitrogenul din celulele nervoase.
Diferenta dintre un aliment sau altul, dintre materie si materie, dintre hrana
si corpul nostru este in mod esential diferenta dintre directiile de expresie
ale cimpului unificat. In natura sa esentiala, hrana este cimpul unificat,
hrana este Brahman.
Ingerarea hranei prin simtul gustului,
este inca o data interactiunea intre corpurile noastre si corpul cosmosului.
Alte moduri de interactiune sint prin intermediul simturilor mirosului,
pipaitului, vederii sau auzului. Prin procesul digestiei si al asimilarii este
activata inteligenta din hrana si rafinata pina cind se exprima pe ea insasi ca
lege a naturii in forma moleculelor de ADN sau celulelor germinative. Procesul
metabolic asa cum este vazut de inteleptii vedici cuprinde intreaga gama a
inteligentei creatoare de la saminta la saminta. Sa revedem digestia si
metabolismul asa cum sint ele intelese in Ayur-Veda.
CELE 7 DHATU
Se considera ca corpul uman este format
din 7 tesuturi de baza. Aceste tesuturi sau dhatu, literalmente 'elemente
constructive', formeaza structura sa si dau functia tuturor organelor din corp.
Dhatu sint sintetizate din hrana in ordine succesiva in urmatorii pasi. Substantele
nutritive din hrana digerabila sint convertite in primul dhatu numit rasa. Rasa
este plasma si este literalmente esenta hranei si hraneste toate tesuturile si
organele noastre. Toate tesuturile si organele rezulta din rasa. Cu ajutorul
caldurii sau dhatu Agni, rasa este convertita in rakta. Rakta este singele si
este al doilea dhatu. In plus fata de substantele nutritive continute in rasa,
el poarta oxigenul si prana sau 'forta vietii', pentru mentinerea tesuturilor
si organelor. Cu ajutorul 'dhatu Agni specific', rakta este transformat in
mamsa - muschi si mamsa in meda - grasime si apoi succesiv in asthi - oase,
majja - maduva si tesutul nervos si in final in shukra sau arthav - tesuturile
reproductive sau celulele germinative.
Aceste 7 tesuturi de baza sint manifestate
din extrase de hrana si la rindul lor formeaza in grade variabile componentele
de baza ale tuturor organelor corpului. Fiecare progresie separata este
facilitata de 'dhatu Agni specific', literalmente focul elementelor
constructive, in acelasi mod in care enzimele functioneaza ca agenti
catalizatori in procesele metabolice. Orice flux care poate fi dezvoltat in
dhatu va fi reprodus in dhatu care urmeaza. Aceasta activare si rafinare
secventiala a inteligentei hranei culmineaza in expresia ei ca 'suma totala a
tuturor legilor naturii', inscrisa in moleculele de ADN continute in celulele
germinative. In tranzitia sa de la carbohidratul inert sau proteina, la
creierul creator sau celula reproducatoare, particula de hrana a transformat natura
sa predominanta chandas in cea de devata si rishi. Hrana a devenit literalmente
gindul in neuron si inteligenta in saminta.
Aceasta introspectie in natura hranei si
aceasta perspectiva a digestiei si asimilatiei au fost privite ca aspecte ale
creatiei cosmice care au condus rishi vedici sa descrie reguli calauzitoare
simple dar profunde, privitoare la dieta si modul de a minca.
Ayur-Veda pune un mare accent nu doar pe
continutul hranei dar si pe maniera in care este ea procurata si modul in care
este mincata.
Maharishi Mahesh Yogi stabileste ca: „O
parte din calitatea materialului din hrana este importanta in ceea ce priveste
modul cum a fost obtinuta hrana. Cind omul a obtinut hrana vietii prin mijloace
oneste, hrana a avut o influenta buna asupra mintii sale, dar hrana cumparata
prin cistiguri neoneste ii va produce neonestitate in minte.„
El spune ca: „Acea hrana este de asemenea
afectata de tendinta celui care gateste, care o prepara, si de tendinta mintii
si calitatile gindurilor, in timp ce este mincata. Ii mai mult, o minte
inspirata de gindul lui Dumnezeu si serviciul sau si simtul de recunostinta in
mod cert au un efect bun.„
Ayur-Veda ne invata ca gindurile noastre
ar trebui sa fie ca hrana pe care o mincam, comportamentul ar trebui sa fie
calm si hrana sa fie mestecata in intregime pentru a ajuta la digestie. Doar o
cantitate moderata trebuie consumata.
Cantitatea potrivita pentru fiecare masa
este definita in traditia Ayur-Vedica ca fiind cantitatea suficienta pentru a
umple o treime din stomac si ghidul de masurare pentru fiecare individ este
cantitatea de hrana care poate umple causul palmelor. Cantitati mari de fluide
vor dilua agni digestiv si ar trebui sa nu fie consumate cu o ora inainte si o
ora dupa masa.
Este convingerea mea ca majoritatea
deranjamentelor gastro-intestinale ca de exemplu gastritele, refluxul
gastroesofagian cunoscut de asemenea ca arsura la stomac, flatulenta si
dispepsia cunoscuta ca gaze si o varietate de afectiuni descrise in mod
obisnuit cu titlul de indigestii ar putea fi prevenite daca vor fi urmate
aceste instructiuni simple.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu