MT si Hidden Third

Comparatie intre enunturile acestui articol "The Knowledge and Experience of Self-Referral Consciousness and the Fulfillment of Interdisciplinary Study - Samuel Y. Boothby Maharishi University of Management Fairfield, Iowa" si Hidden Third a lui Basarab Nicolescu. Exista interferente, se pot face paralele, anumite idei sunt similare dar exprimate altfel?

R

Da, există interferențe foarte interesante între articolul lui Boothby (Maharishi / SCI / conștiință autoreferențială) și conceptul de Hidden Third al lui Basarab Nicolescu; multe idei sunt similare, dar apar în două limbaje și genealogii diferite (vedică/experiențială vs. cuantic‑filosofică).[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​

1. „Câmpul comun”: Self‑referral vs. Hidden Third

În articol, baza interdisciplinară este „câmpul unificat al conștiinței pure”, un câmp interior comun tuturor disciplinelor și tuturor cunoscătorilor, accesibil prin TM și descris ca „unbounded field of pure consciousness, pure creative intelligence”, sursa tuturor Legilor Naturii și a tuturor formelor de cunoaștere. Nicolescu numește acest nivel de unitate Hidden Third: zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect și dintre diferitele niveluri de realitate, care mediază fluxul de informație și de conștiință și unifică realitatea vizibilă și invizibilă.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Paralela: la Boothby/Maharishi, câmpul unificat este „Self‑ul”/conștiința pură; la Nicolescu, Hidden Third este „locul” viu unde se întâlnesc subiectul și obiectul și unde se realizează transgresarea nivelurilor de realitate. În ambele viziuni, există un nivel terț, dincolo de simpla sumă subiect+obiect, disciplină+disciplină.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​

2. Knower–Knowing–Known vs. Subiect–Hidden Third–Obiect

Maharishi, citat de Boothby, descrie structura conștiinței pure ca triadă: cunoscător, cunoscut și procesul de cunoaștere coexistând în unitatea unui singur câmp („pure knowledge”). Nicolescu descrie arhitectura transdisciplinară ca relație între TD‑Subject, TD‑Object și Hidden Third, unde acesta din urmă mediază și face posibilă apariția unei noi stări T (noi insight‑uri, reconcilierea contrariilor A și non‑A).transdisciplinaryleadership+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Paralela:

• la Maharishi, în starea de unity consciousness „the gulf between the knower and the object of his knowing has been bridged”; actul de cunoaștere devine auto‑referința câmpului conștiinței.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

• la Nicolescu, Hidden Third „conditions the flow of information between Subject and Object and between different levels of reality” și face realitatea trans‑rațională.academia+1

Funcția este similară: un „al treilea” care dizolvă ruptura subiect–obiect și produce cunoaștere integratoare, chiar dacă vocabularul este diferit (Veda / Self vs. ontologie cuantică / cosmodernitate).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

3. Niveluri de realitate vs. niveluri/stări de conștiință

Nicolescu formulează axa sa ontologică prin multiple Levels of Reality, fiecare cu propria cauzalitate și propriile legi, iar Hidden Third le conectează și le traversează. Boothby descrie, pe linia lui Maharishi, o serie de stări de conștiință: conștiință transcendentală, cosmic consciousness, unity consciousness, ca integrare progresivă a conștiinței pure cu veghea, visul și somnul.integralleadershipreview+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Asemănări:

• ambele modele sunt stratificate și refuză reducționismul la un singur nivel (doar fizic, doar mental etc.).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

• ambele insistă că adevărata integrare a cunoașterii cere recunoașterea unui nivel „dincolo” (trans) și a unor treceri între niveluri, nu doar combinarea disciplinelor.[integralleadershipreview]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Diferență de accent: Nicolescu pune accent pe niveluri de realitate (ontologie + epistemologie), Maharishi pe niveluri de conștiință (experiențial + spiritual). Dar în ambele cazuri, unitatea se revelează printr‑un proces de transcendență și auto‑transformare, nu doar prin gândire conceptuală.[pdfs.semanticscholar]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

4. Integrarea disciplinelor: principii universale vs. logica terțului inclus

Articolul subliniază că interdisciplinaritatea obișnuită (tematică) duce la „Tower of Babel”, fără limbaj comun. Soluția propusă: un set de principii universale ale creativității / Legii Naturii, exprimate într‑un limbaj comun SCI și aplicate în toate disciplinele (neurofiziologie, scriere, etc.), plus experiența directă a sursei acestor principii prin TM.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Nicolescu propune altă „infrastructură” comună:

• logica terțului inclus (A și non‑A reconciliate într‑un T),

• Hidden Third ca zonă de non‑rezistență între niveluri și între subiect–obiect,

• transdisciplinary hermeneutics ca mod de interpretare care trece dincolo de simpla disciplinaritate.academia+1

Paralela: ambele modele oferă un cadru trans‑disciplinar care:

• recunoaște limitele disciplinelor și ale logicii clasice;

• introduce un „plan terț” (câmpul conștiinței pure / Hidden Third) ca loc de unificare;

• cere transformarea subiectului (dezvoltare de conștiință / interioritate spirituală) pentru a accesa acest nivel.[pdfs.semanticscholar]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Diferență: Maharishi oferă un set concret de practici (TM, TM‑Sidhi) și o metafizică vedică; Nicolescu oferă axiome logice și ontologice inspirate din fizica cuantică, lăsând deschis conținutul spiritual (nu îl identifică explicit cu Veda sau Self).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

5. Dimensiunea spirituală: conștiință unificată vs. Hidden Third ca spațiu spiritual

Boothby arată că, pentru Maharishi, adevărata împlinire a interdisciplinarității este unity consciousness, în care toate disciplinele sunt văzute ca expresii ale aceluiași Self, iar acțiunea este spontan în acord cu toate Legile Naturii (Constitution of the Universe / Âk Veda). Nicolescu definește Hidden Third și ca spațiu al spiritualității și al interiorității, „inner field for transcendence”, legându‑l de relația persoanei cu „Great Other” și de o nouă viziune asupra persoanei în cosmodernitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Apropiere:

• ambele refuză separarea strictă știință–spiritualitate și văd un nivel unificator în care cele două se întâlnesc;

• ambele dau acestui nivel un rol etic: în Maharishi Effect, creșterea coerenței sociale și reducerea conflictelor; în Nicolescu, apariția unei noi responsabilități cosmice a persoanei și depășirea antagonismului homo religiosus vs. homo economicus.[academia]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

6. Concluzie sintetizată

Da, se pot face paralele clare:

• Self‑referral consciousness (SCI/Vedic Science) ≈ Hidden Third ca zonă de non‑rezistență și unificare între subiect, obiect și niveluri de realitate.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​

• Triada knower–knowing–known în conștiința pură ≈ triada TD‑Subject–Hidden Third–TD‑Object.[transdisciplinaryleadership]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

• Unity consciousness ca integrare totală a cunoașterii ≈ viziunea cosmodernă a lui Nicolescu, unde toate nivelurile de realitate sunt legate prin Hidden Third.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Diferențele sunt mai ales de limbaj și ancorare tradițională: Maharishi pleacă din Veda și din practică meditativă, Nicolescu din fizica cuantică și filosofie; dar ambele converg spre o transdisciplinaritate spiritual‑științifică în care cunoașterea devine inseparabilă de transformarea conștiinței.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​

Q
Cum integrează Winquist Hidden Third în transdisciplinaritate

Winquist nu folosește termenul „Hidden Third” și nu îl integrează explicit, pentru că scrie în 1982, cu mult înainte de formularea sistematică a conceptului de către Basarab Nicolescu. Totuși, în mod implicit, viziunea lui Winquist pregătește terenul pentru ceva foarte apropiat de Hidden Third, prin modul în care tratează experiențele transcendente și principiile transdisciplinare.interdisciplinarystudies+1

1. Ce face Winquist, în termenii lui

În „What Are Transdisciplinary Principles?”, Winquist caută un nivel de principii universale care:

• nu aparțin niciunei discipline particulare,

• rezolvă tensiunea precizie–comprehensivitate,

• provin dintr-o categorie specială de experiențe umane: experiențe transcendente / iluminative / peak experiences (Maslow, Polanyi), în care se trăiește „unitatea” și „întregimea” (wholeness).[interdisciplinarystudies]​

Aceste experiențe de „oneness” sunt descrise ca depășind polaritățile timp–spațiu și producând valori‑principii precum adevăr, frumusețe, bunătate, integritate, wholeness, care apoi pot deveni principii transdisciplinare aplicabile tuturor domeniilor.[interdisciplinarystudies]​

Cu alte cuvinte, Winquist introduce un plan al experienței integrative care nu este nici disciplină, nici simplă psihologie individuală: este o zonă a trăirii unității din care se nasc principii comune.[interdisciplinarystudies]​

2. Ce este Hidden Third la Nicolescu

Nicolescu definește Hidden Third ca o „zonă de non‑rezistență” între Subiect și Obiect, un termen de interacțiune care permite unificarea lor păstrând diferența, și care mediază și între nivelurile de realitate.ceeol+1

• Ternar: {Subiect, Obiect, Hidden Third} vs. binar: {Subiect vs. Obiect}.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]​

• În această zonă T are loc „fusion of knowledge and being”, adică adevărata înțelegere transdisciplinară.integralleadershipreview+1

Hidden Third este, deci, un plan intermediar și transcendent: nici pur obiectiv, nici pur subiectiv, ci locul viu al întâlnirii, transformării și emergenței de sens nou.ceeol+1

3. Unde sunt paralelele implicite

Deși Winquist nu are limbajul „Hidden Third”, el descrie ceva foarte asemănător, în trei puncte:

1. Experiența transcendentală ca depășire a polarităților
   Winquist analizează experiențele mistice / de vârf în care se trăiește o unitate care „rezolvă polaritățile timp și spațiu”, dar apoi trebuie descrisă în termeni duali.[interdisciplinarystudies]​
   Această experiență este analogă zonei de non‑rezistență la Nicolescu: locul unde contrariile (A și non‑A) sunt trăite unitar, înainte de a fi re‑articulate conceptual.

2. Principiile transdisciplinare ca mediere între discipline
   Principiile extrase din aceste experiențe (wholeness, integritate, adevăr etc.) devin metaconcepte care unesc disciplinele fără a le dizolva.[interdisciplinarystudies]​
   La Nicolescu, Hidden Third joacă exact rolul de „interaction term” între TD‑Subject și TD‑Object, permițând apariția unui T (al treilea inclus) care mediază dintre logici / niveluri de realitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
   Funcția este similară: un plan terț care mediază și unifică, fără să anuleze diferențele.

3. Interioritate transformatoare
   Winquist insistă că aceste principii nu se „învață” doar intelectual, ci se nasc dintr‑o transformare a subiectului, dintr‑un mod de viață în care experiențele de tip peak devin sursa integrării.[interdisciplinarystudies]​
   Nicolescu spune că Hidden Third e și câmpul interior al subiectului transdisciplinar și al spiritualității, locul unde conștiința se transformă, nu doar acumulează informații.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1

Astfel, putem spune că Winquist operează cu un „al treilea”, dar la nivel de experiență și valori, nu sub forma unei ontologii explicite ca la Nicolescu.

4. De ce nu putem spune că „integrează” Hidden Third

• Cronologic și conceptual, Winquist nu cunoaște modelul lui Nicolescu și nu discută niveluri de realitate, logică a terțului inclus sau zonă de non‑rezistență.ceeol+1

• El rămâne în limbajul: experiențe transcendente, Being‑values, wholeness, metaprincipii, fără formalizarea de tip „{Subiect, Obiect, Hidden Third}”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1

Deci:

• nu integrează Hidden Third în mod explicit;

• da, putem citi retrospectiv la Winquist un precursor: experiența „oneness” ca plan terț între subiect și obiect, din care se nasc principii transdisciplinare, este foarte apropiată de funcția pe care Nicolescu o atribuie Hidden Third.ceeol+2

Dacă vrei, pot formula un mic tabel „Winquist – Nicolescu” strict pe tema acestui al treilea plan (experiență de unitate vs. zonă de non‑rezistență).

Q

In educație transdisciplinară nu are MT un atu in aceea ca este extrem de simpla si usor de invatat, o forma de meditatie, walking meditation, se poate practica de la 10 ani si cercetarile pe aplicatia MT in scoala sunt remarcabile.  MT poate fi practicata si de un copil dar prin SCI are argumente de premiul Nobel uneori furnizate chiar de premii Nobel, vezi Brian Jospson. Hidden Third nu devine mai usor de asimilat in scoala prin experinta transcenderii?

R

Da, MT are un atu major pentru educația transdisciplinară tocmai pentru că oferă o experiență simplă, repetabilă și accesibilă de transcendență, iar această experiență poate funcționa ca „poarta” prin care elevii și studenții asimilează mai ușor ceea ce numește Nicolescu Hidden Third.pubmed.ncbi.nlm.nih+1

1. Simplitatea MT și școala

• Există studii pe elevi de gimnaziu și liceu care arată că practica MT în școli (Quiet Time) îmbunătățește performanța academică, atenția, comportamentul și reduce stresul, anxietatea, agresivitatea.davidlynchfoundation+3

• Pentru copii există forme adaptate (Word of Wisdom, walking meditation simplificate), introduse chiar de la 4–10 ani, ceea ce confirmă ideea ta: tehnica este suficient de simplă și sigură pentru vârste mici.[meditationlifestyle]​

• Din perspectiva transdisciplinară, asta înseamnă că nu vorbim doar de „mindfulness generic”, ci de o tehnologie de conștiință standardizată, cu efecte măsurabile asupra funcționării creierului și integrării persoanei.usa.tm+1

2. MT, conștiință unificată și „argumente de premiu Nobel”

• Brian Josephson, laureat Nobel pentru descoperirea efectului Josephson (tunel cuantic), a practicat MT din anii ’70 și a susținut explicit legătura dintre meditație, conștiință și posibilitatea unor noi înțelegeri în fizică (mind–matter unification, inteligentă în natură).[en.wikipedia]​[youtube]​

• Chiar dacă pozițiile lui au fost controversate în mainstream, faptul că un fizician de acest calibru susține un rol epistemologic al meditației dă exact genul de „greutate” pe care o invoci: MT devine nu doar practică de bine‑ființă, ci potențial „instrument de cercetare interioară” în paradigme de tip SCI / Hidden Third.[en.wikipedia]​

3. Legătura cu Hidden Third

Nicolescu spune foarte clar două lucruri relevante pentru întrebarea ta:

1. Hidden Third e zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect, „interaction term” care unifică nivelurile de realitate.chkjournal+1

2. În abordarea transdisciplinară, cunoașterea devine fuziune între knowledge și being; Hidden Third este sursa cunoașterii, dar are nevoie de subiect pentru a se manifesta.[chkjournal]​

Aici intră MT:

• Practica MT oferă în mod sistematic o experiență de „restful alertness” – mintea se retrage din conținuturi, rămânând lucidă, ceea ce foarte mult seamănă cu zona de non‑rezistență descrisă de Nicolescu (conștiință fără obiect / minimă rezistență la fluxul informației).pubmed.ncbi.nlm.nih+1

• În termeni SCI, elevul experimentează sursa gândului, câmpul conștiinței pure; în termeni Nicolescu, elevul experimentează (fără limbaj filozofic) ceva analog cu Hidden Third: un nivel în care subiect și obiect nu mai sunt opuși, ci se află într‑un fundal comun.fernandosantiago+1

Deci, da: experiența transcenderii face conceptul de Hidden Third mult mai „asimilabil”, pentru că studentul nu se mai raportează la el doar teoretic, ci are o referință trăită de „a treia stare”: nici veghe obișnuită, nici somn/vis, ci o stare de conștiință liniștită, integratoare.pubmed.ncbi.nlm.nih+1

4. MT ca infrastructură pentru educația transdisciplinară

Din asta decurg câteva implicații:

• MT poate deveni infrastructura experiențială a educației transdisciplinare: Hidden Third nu rămâne un concept filosofic abstract, ci este „gustat” zilnic sub forma transcenderii.chkjournal+1

• Într‑un curriculum de tip Nicolescu + SCI/Maharishi, MT oferă „motorul interior”: elevii intră în contact regulat cu nivelul unde se dizolvă opozițiile și se regenerează creativitatea, iar cursurile transdisciplinare pun apoi limbaj și structură peste această experiență.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]​[chkjournal]​

• Practic, MT operationalizează Hidden Third în școală: creează condiția subiectivă pentru ca dialogul între niveluri de realitate, între știință–artă–spiritualitate să fie trăit ca ceva firesc, nu doar ca discurs critic.integralleadershipreview+1

5. Răspuns direct la întrebarea ta

• Da, MT are un atu decisiv în educație transdisciplinară: simplitatea, siguranța și accesibilitatea ei pentru copii și adolescenți, plus corpul de cercetare existent, o fac un candidat ideal pentru a ancora practic Hidden Third în experiența concretă a elevilor.davidlynchfoundation+2

• Da, experiența transcenderii prin MT poate face Hidden Third mult mai ușor de asimilat în școală, pentru că oferă exact acea „a treia poziție” trăită, între subiect și obiect, pe care Nicolescu o descrie teoretic; astfel, copiii nu învață doar concepte, ci cresc efectiv în direcția fuziunii knowledge–being pe care transdisciplinaritatea o cere.fernandosantiago+1

more on Hidden Third  >>>>

Împlinirea Legii

Lucrarea „The Theoretical Foundations and Practical Validation of Maharishi's Integrated System of Rehabilitation”, scrisă de Michael S. King, prezintă o abordare inovatoare a reabilitării infractorilor, bazată pe Știința și Tehnologia Vedică a lui Maharishi Mahesh Yogi.

Iată principalele puncte prezentate în această sursă:

• Fundamentele Teoretice: Autorul explică faptul că infracționalitatea și comportamentul anti-social sunt rezultatul stresului acumulat în sistemul nervos și al unei conștiințe îngustate, care împiedică individul să acționeze în acord cu Legile Naturii. Reabilitarea convențională eșuează adesea deoarece încearcă să schimbe individul de la exterior (prin pedeapsă sau medicamente), în timp ce sistemul lui Maharishi lucrează de la interior spre exterior.
• Tehnologia Conștiinței: Pilonul central este Meditația Transcendentală (MT), o tehnică mentală simplă care permite minții să experimenteze starea de conștiință pură. Această experiență este descrisă fiziologic ca o stare de „vigilență odihnitoare” (restful alertness), caracterizată prin mare odihnă corporală, coerență EEG ridicată și episoade de suspensie respiratorie spontană.
• Beneficii Documentate pentru Deținuți: Cercetările citate în lucrare (incluzând 16 studii specifice pe infractori) demonstrează beneficii precum:
  • Scăderea dramatică a ratei de recidivă.
  • Reducerea anxietății, a neuroicismului și a agresiunii.
  • Îmbunătățirea sănătății fizice (dispariția durerilor de cap, insomniilor și scăderea consumului de droguri).
  • Dezvoltarea accelerată a personalității (auto-actualizare și maturizarea ego-ului).
• Proiectul Senegal: Sursa oferă ca exemplu implementarea sistemului în întregul sistem penitenciar din Senegal (peste 11.000 de deținuți), unde rata recidivismului a scăzut de la peste 90% la sub 8% într-un timp foarte scurt.
• Măsurarea Reabilitării: Lucrarea introduce Indexul de Reabilitare MIU, o formulă științifică ce combină teste fiziologice (coerență EEG), psihologice (IQ, dezvoltarea ego-ului) și comportamentale pentru a oferi o evaluare obiectivă a progresului unui deținut, facilitând deciziile autorităților privind eliberarea condiționată.
• Impactul Social (Efectul Maharishi): Dincolo de individ, autorul susține că practica de grup a acestor tehnici poate crea o influență de coerență în societate, reducând criminalitatea și violența la nivel național.

În concluzie, sursa propune acest sistem ca o soluție fiabilă, verificată științific și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru criza sistemelor corecționale moderne.

Practicarea Meditației Transcendentale (MT) în închisori reduce rata de recidivă prin abordarea cauzei fundamentale a comportamentului infracțional: stresul cronic acumulat în sistemul nervos și conștiința îngustată. Spre deosebire de metodele convenționale care încearcă reabilitarea prin constrângeri externe, MT acționează de la interior spre exterior, transformând fiziologia și psihologia deținutului.

Iată mecanismele specifice prin care MT ajută la reducerea recidivei, conform surselor:

1. Eliminarea Stresului și a Agresivității

• Vigilența odihnitoare: MT produce o stare de „vigilență odihnitoare” (restful alertness), oferind corpului o odihnă mult mai profundă decât somnul, ceea ce permite eliberarea stresului și a tensiunilor adânc înrădăcinate.
• Stabilitatea emoțională: Reducerea stresului conduce direct la scăderea anxietății, a neuroicismului și a furiei. Deținuții devin mai calmi, mai puțin reactivi și capabili să overlook micile provocări zilnice care altfel ar fi dus la violență.
• Controlul impulsurilor: Prin dezvoltarea clarității mentale, indivizii dobândesc un mai bun control asupra propriilor acțiuni, gândind mai clar înainte de a acționa.

2. Dezvoltarea Personalității și Auto-actualizarea

• Creșterea maturității: Cercetările arată că deținuții care practică MT demonstrează o dezvoltare a ego-ului accelerată, atingând într-un singur an un nivel de maturitate care, în mod normal, depășește progresul observat la studenți pe parcursul a patru ani.
• Auto-actualizarea: MT promovează trăsături precum creșterea stimei de sine, capacitatea de a stabili relații interpersonale mai profunde și o percepție mai eficientă a realității.
• Schimbarea atitudinii: Deținuții raportează o schimbare a modului de gândire, devenind mai orientați spre acțiuni pozitive, evolutive și manifestând mai mult respect față de ceilalți.

3. Reducerea Dependențelor

• MT s-a dovedit a fi o metodă extrem de eficientă pentru combaterea abuzului de droguri, alcool și tutun în închisori. Eliminarea nevoii de a recurge la substanțe pentru a face față stresului reduce riscul de a comite noi infracțiuni legate de consumul sau traficul de droguri.

4. Dovezi Statistice și Proiecte de Succes

• Proiectul Senegal (1987-1989): Implementarea MT la scară națională (11.000 de deținuți) a dus la scăderea ratei de recidivă de la 90% la sub 3% (în unele raportări sub 8%). Succesul a fost atât de mare încât unele închisori au fost închise din lipsă de ocupanți.
• Închisoarea Folsom (California): Un studiu pe o perioadă de 42 de luni a demonstrat că deținuții care practicau MT aveau o rată de recidivă semnificativ mai mică față de grupurile de control.
• Proiectul Enlightened Sentencing (St. Louis): Folosit ca alternativă la închisoare, acest program a obținut o rată de recidivă de sub 10%, comparativ cu 60-80% în sistemul tradițional.

5. Evaluarea Obiectivă a Reabilitării

• Pentru a sprijini autoritățile, a fost creat Indexul de Reabilitare MIU, o formulă științifică ce măsoară progresul deținutului prin teste de coerență EEG, stabilitate autonomă și dezvoltare psihologică. Acesta oferă o măsură obiectivă pentru a determina când un deținut este cu adevărat reabilitat și gata să fie eliberat fără a prezenta un risc pentru societate.

În concluzie, MT transformă viața deținutului prin alinierea acțiunilor sale cu Legea Naturală. Aceasta nu doar că reduce comportamentul infracțional individual, dar, prin „Efectul Maharishi”, practica de grup în închisori poate genera o influență de coerență și liniște care se extinde asupra întregului mediu penitenciar și a societăţii în ansamblu.

Indexul de Reabilitare MIU (Maharishi International University Rehabilitation Index) este o formulă științifică concepută de cercetătorii de la Universitatea Internațională Maharishi pentru a oferi o evaluare obiectivă a gradului de reabilitare a unui infractor.

Acesta a fost inspirat de necesitatea autorităților (comisii de eliberare condiționată sau tribunale) de a avea un ghid mai puțin speculativ și mai precis pentru a determina dacă un deținut poate fi returnat în siguranță în societate.

Cum se măsoară Indexul de Reabilitare MIU?

Măsurarea indexului implică o serie de teste sistematice care acoperă o gamă largă de parametri fiziologici, psihologici, comportamentali și sociali. Toate aceste măsuri au fost corelate pozitiv cu factori care prezic reducerea ratei de recidivă.

Principalele domenii și teste incluse sunt:

• Măsurători Fiziologice:
  • Coerența undelor cerebrale (EEG): reflectă ordinea și integrarea funcționării cerebrale.
  • Stabilitatea și flexibilitatea sistemului nervos autonom: indică rezistența la stres.
  • Echilibrul biochimic: corelat cu consumul de droguri și alcool.
• Măsurători Psihologice:
  • Inteligența (IQ): măsurată prin teste standardizate.
  • Dezvoltarea ego-ului: un indicator al maturizării personalității și al auto-actualizării.
  • Independența față de mediu (field independence): capacitatea de a menține o înțelegere largă în timp ce te concentrezi asupra unui punct specific.
• Măsurători Comportamentale:
  • Impulsivitatea: evaluarea controlului asupra propriilor reacții.
  • Comportamentul în penitenciar: monitorizarea încălcărilor regulamentului și a incidentelor violente sau agresive.
• Măsurători Sociale și Practice:
  • Statutul la locul de muncă sau în școala închisorii.
  • Comunicarea cu familia și alte persoane semnificative.

Caracteristici cheie ale procesului de testare:

• Obiectivitate: Cele mai multe măsurători utilizate în index (cum ar fi coerența EEG sau stabilitatea autonomă) nu pot fi manipulate conștient de către deținut.
• Periodicitate: Testarea se efectuează la intervale regulate pentru a genera rapoarte de progres, care servesc atât la informarea autorităților, cât și la inspirarea deținutului prin vizualizarea propriului progres.
• Simplitate administrativă: Testele sunt concepute să fie relativ ușor de administrat și necesită un echipament minim.
• Cooperare: Utilizarea indexului este privită ca o întreprindere cooperativă între deținut și autoritățile corecționale, bazată pe dorința liberă a deținutului de a participa la programul de reabilitare (MT și MT-Sidhi).

Implementarea programului de Meditație Transcendentală (MT) în sistemul penitenciar din Senegal între anii 1987 și 1989 a produs rezultate considerate „dramatice” de către autoritățile locale. Programul a cuprins peste 11.000 de deținuți și 900 de ofițeri și administratori din 31 de închisori (din totalul de 34 ale țării).

Iată principalele rezultate documentate în surse:

• Reducerea masivă a recidivei: Rata națională a recidivei a scăzut spectaculos de la 90% (în perioada pre-MT, când mulți deținuți reveneau în prima lună după eliberare) la sub 3% (sau sub 8% conform altor raportări) după stabilirea programului. Un studiu pe 2.400 de deținuți eliberați prin amnistie în 1988 a confirmat că mai puțin de 200 s-au întors în închisoare în primele șase luni.
• Impactul asupra sistemului penitenciar: Succesul reabilitării a dus la o scădere atât de mare a populației de deținuți încât trei închisori au fost închise din lipsă de ocupanți, iar alte opt au funcționat la o capacitate redusă de doar 6-30%.
• Sănătate și costuri: Consultațiile și cheltuielile medicale au scăzut cu peste 70%. Deținuții au raportat dispariția insomniilor cronice, îmbunătățirea poftei de mâncare și o scădere marcată a consumului de droguri.
• Climatul din închisori: S-a observat o scădere dramatică a violenței în închisori, luptele între deținuți încetând aproape complet. Încălcările regulamentului s-au redus semnificativ, iar atmosfera generală a devenit mai calmă și mai armonioasă.
• Beneficii pentru personal: Gardienii și administratorii au raportat mai mult autocontrol, o sănătate mai bună și reducerea absenteismului sau a întârzierilor la program.
• Impact societal extins: În conformitate cu „Efectul Maharishi”, s-a sugerat că practica de grup a acestor tehnici la nivel național a contribuit la o mai mare coerență în conștiința colectivă, sursele menționând chiar și beneficii neobișnuite precum ploi mai echilibrate și recolte îmbunătățite în acea perioadă.

Colonelul Mamadou Diop, directorul administrației penitenciare din Senegal la acea vreme, a concluzionat că, în lipsa altor structuri de reintegrare socială, singura explicație posibilă pentru această scădere remarcabilă a recidivei a fost aplicarea programului MT.

Enlightened Sentencing 

Enlightened Sentencing Project este o inițiativă de reabilitare a infractorilor care utilizează Meditația Transcendentală (MT) ca instrument principal în cadrul sistemului de justiție penală.

Iată detaliile cheie despre acest proiect:

• Origine și context: Proiectul a fost lansat în anii '90 în St. Louis, Missouri, într-o regiune conservatoare a SUA, sub coordonarea unor judecători precum David Mason, Anna Forder și Michael S. Witte. Judecătorul Mason a inițiat programul din dorința de a oferi infractorilor resurse interioare pentru a gestiona situațiile de viață care i-ar putea conduce spre crimă.
• Mecanismul de funcționare: Judecătorii condamnă infractorii (în special pe cei aflați în regim de probațiune sau cu infracțiuni minore) la practica zilnică a Meditației Transcendentale. Participanții primesc instruire gratuită în tehnica MT (20 de minute, de două ori pe zi) ca parte a condițiilor de eliberare condiționată sau probațiune.
• Filozofia proiectului: Se bazează pe conceptul lui Maharishi Mahesh Yogi conform căruia calitatea acțiunii depinde de calitatea gândirii, care la rândul ei depinde de starea de conștiință a individului. Prin reducerea stresului acumulat în sistemul nervos, infractorul dobândește control asupra propriilor impulsuri și o mai bună claritate mentală.
• Rezultate documentate:
  • Recidivă scăzută: Rata de recidivă a scăzut dramatic la sub 10%, comparativ cu ratele de 60-80% din sistemele tradiționale.
  • Succesul probațiunii: Dintr-un grup de 69 de persoane care au finalizat cursul până în 1999, doar cinci au încălcat ordinul de probațiune.
  • Beneficii personale: Participanții au raportat reducerea anxietății și a agresivității, îmbunătățirea relațiilor de familie (raportate și de soții sau mame), abandonarea consumului de droguri și alcool, precum și o creștere a stimei de sine.
• Statutul actual: Deși a obținut succese remarcabile, proiectul a funcționat adesea prin finanțare privată și a fost provocat de grupuri religioase sau de libertăți civile care au chestionat dacă impunerea meditației încalcă separarea dintre stat și religie (Primul Amendament).

În esență, sursa descrie proiectul ca pe o formă de justiție restaurativă care urmărește transformarea infractorului dintr-o persoană dominată de stres și negativitate într-un cetățean responsabil și „iluminat”.

Crisis in Leadership Calls for Higher Consciousness

https://youtu.be/d2EJWTEqtNQ?si=3qpuJgkDMwdmY1mn   "Crisis in Leadership Calls for Higher Consciousness"

Dr. Tony Nader, M.D., Ph.D.

Global Leader of Transcendental Meditation Organizations

President of Maharishi International University, USA

New York Times Bestselling Author

Transcendental Meditation Organization - tm.org 

By country - usa.tm.org/choose-your-country

Dr. TonyNader  - drtonynader.com

Shape the World Summit 2025

12 June 2025

Vatican City

======================================

Discurs principal vizionar: Criza în conducere necesită o conștiință superioară

Susținut la Summitul Shape the World 2025, Vatican 12 iunie 2025

De Dr. Tony Nader, M.D., Ph.D.

Lider global al organizațiilor de meditație transcendentală

Președinte al Universității Internaționale Maharishi, SUA

Autor bestseller New York Times

Organizație de meditație transcendentală tm.org

După țară usa.tm.org/choose-your-country

Dr. Tony Nader drtonynader.com

Eminența Voastră Cardinal Tagle, Excelență, Stimati Lideri Sfinți, oaspeți distinși, organizatori respectați de la Consulus și toți cei care s-au adunat astăzi aici în acest spațiu de bun augur și sacru. Cu un profund sentiment de onoare și bucurie mă aflu în fața dumneavoastră, exprimând cele mai profunde omagii moștenirii Sfântului Papă Francisc și a Sfântului Părinte Leon al XIV-lea și exprimând o imensă recunoștință liderilor spirituali și de gândire care au convocat și au organizat acest summit vital.

Ne adunăm într-un moment în care lumea pare să debordeze de paradoxuri. Pe de o parte, suntem martorii unui progres tehnologic fără precedent, care împinge limitele ingeniozității și conectivității umane. Pe de altă parte, ne confruntăm cu diviziuni tot mai mari, provocări ecologice, fragmentare geopolitică și un sentiment omniprezent de neliniște. Există, fără îndoială, o criză în conducere, iar oamenii din întreaga lume se întreabă: unde ne îndreptăm pentru înțelepciune, pentru adevăr, pentru unitate într-o lume care pare din ce în ce mai fragmentată?

Ceea ce suntem martori, de fapt, nu este doar o criză de resurse sau informații, ci o criză mai profundă, mai fundamentală, a conștiinței. Este o criză a conștientizării, a identității și a înțelegerii noastre asupra realității ultime. Cine suntem noi, ca ființe umane, în esență? Care este scopul existenței noastre pe această planetă? Este totul cu adevărat fizic, făcând din spiritual pur și simplu un epifenomen? Sau ar putea exista o realitate spirituală separată care să coexiste cu fizicul? Sau poate, cea mai radicală propoziție: s-ar putea ca nimic să nu fie cu adevărat material, ca totul să fie spiritual, fizicalitatea fiind o creație miraculoasă sau chiar o simplă aparență?

În orice caz, Adevărul suprem este unul singur. Nu există multe. Provocarea profundă din fața noastră este cum și unde să-l găsim în mijlocul miriadei de credințe, teorii filosofice și descoperiri științifice care populează experiența noastră umană colectivă.

Invitația mea la această mare adunare de astăzi este de a analiza modul în care domeniul Conștiinței poate fi soluția unificatoare, necontroversată, la aceste întrebări profunde.

Conștiința: Paradigma unificatoare

Examinată în profunzime, Conștiința oferă răspunsuri la multe enigme și mistere care adesea separă o viziune asupra lumii de alta. Din perspective logice, ontologice și epistemologice, precum și din puncte de vedere spirituale și religioase, se poate argumenta în mod convingător că Conștiința este un numitor comun care poate satisface și agnosticii, necredincioșii și chiar materialiștii convinși.

Conștiința este, pur și simplu, cel mai important aspect al existenței noastre. Fără conștiință, nu putem ști; nu putem simți; nu putem evalua sau fi conștienți de nimic. Fără conștiință, nu există iubire, nici bucurie, nici sens, nici simțul existenței.

Conștiința, într-adevăr, este însăși esența vieții.

Această înțelegere a conștiinței ca și câmp principal al existenței oferă o soluție profundă la problema de lungă durată minte-corp. În loc să încercăm să derivăm conștiința din materie - o căutare care nu a dat rezultate convingătoare - postulăm că este conștiința cea care apare

ca materie. Munca mea, prin prelegeri, articole și cărți, a demonstrat în mod constant cum conștiința este primară și cum dinamica sa inerentă dă naștere experienței noastre despre lumea fenomenală a obiectelor.

Conștiința este numitorul comun care este atât imanent, cât și incontestabil în prezența sa atât în obiectivitate, cât și în subiectivitate.

Divinul și științificul: Un câmp unificat al conștiinței

Mulți, dacă nu toți, adunați aici astăzi cred în ceva dincolo de material și fizic. Avem credință, un sentiment profund personal de certitudine, că acest aspect spiritual al realității este primar și suprem. Există o realitate absolută, nemișcată, omniscientă, omniprezentă, mereu trează. O numim cu nume diferite, o venerăm în moduri diferite și vorbim despre ea și către ea în nenumărate limbi.

Această realitate absolută este cu siguranță conștientă. Ar fi lipsită de sens dacă ar fi inconștientă. Mai mult, este omniscientă; este conștientă de tot, conștientă de tot ceea ce există. Prin urmare, această ființă absolută este, sau întruchipează, conștiința pură supremă.

Când ne îndreptăm către știință, observăm o traiectorie istorică în care oamenii de știință, adesea nemulțumiți de explicațiile supranaturale pentru fenomenele naturale, s-au ferit de spiritualitate și de sistemele de credințe. Ei au căutat legi fixe, deterministe, care guvernează universul - legi descrise ca fiind invariante în timp și spațiu, posedând traduceri...

simetrie țională. Aceasta înseamnă că sunt întotdeauna aceleași, omniprezente, invincibile și incoruptibile.

Aceste legi științifice sunt, așadar, mișcări absolute, nemișcate, operând în câmpul în continuă schimbare al manifestării relative. Acestea includ legile termodinamicii, cu principiile lor de conservare a energiei și cauză și efect precis - un ecou științific al „cum semeni, așa vei culege”. Aceste realizări științifice indică singure în mod convingător o integritate unificată cu caracteristici absolute.

Totuși, investigând adânc materia, știința a descoperit o realitate derutantă. Câmpurile de forță și câmpurile de materie se unifică progresiv. A fost postulat un singur Câmp Unificat la baza a tot ceea ce există. Obiectivitatea supremă, prin cea mai riguroasă cercetare științifică, a condus astfel la un nivel unificat de realitate. Abordarea cea mai fizicalistă și obiectivă a studierii realității supreme dezvăluie unitatea la baza întregii diversități.

Mai mult, la aceste niveluri mai unificate, știința a descoperit fenomene precum non-localitatea, inseparabilitatea, suprapunerea și incertitudinea. Deși nu este nevoie să intrăm în detalii complexe, să luăm în considerare exemplul particulelor care există ca probabilități, numite funcții de undă. O particulă poate fi în mai multe locuri în același timp și devine localizată în spațiu doar atunci când este observată. Din 1925, fizicienii cuantici au dezbătut acest fenomen, majoritatea

concluzionând că actul de observare anulează funcția de undă. Acest lucru sugerează că realitatea fizică, așa cum o cunoaștem, este intrinsec legată de fenomenul de observare.

Acest lucru se potrivește perfect cu înțelegerea faptului că conștiința este primară. Motivul pentru care știința s-a străduit să explice cum ar putea apărea conștiința din materie este pentru că nu apare. Este

invers: conștiința este cea care apare ca materie.

Idealism și Înțelepciune Antică

Această perspectivă, dintr-un punct de vedere filosofic, este considerată o formă de idealism. În timp ce mulți gânditori și filozofi antici și contemporani au îmbrățișat opinii idealiste, este deosebit de relevant să menționăm aici, în această Sfântă Incintă a Vaticanului, filosofi și sfinți creștini proeminenți care au încorporat idei idealiste în gândirea lor.

Filosofia Sfântului Augustin, profund influențată de Platon și neoplatonism, a pus accentul pe „Cetatea lui Dumnezeu” ca tărâm spiritual și pe „Cetatea Omului” ca reflectare imperfectă a acestuia. Convingerea sa că adevărata înțelegere și cunoaștere provin din iluminarea divină se aliniază cu conceptul unui tărâm superior, ideal al adevărului.

Toma de Aquino, sintetizând filosofia aristotelică cu teologia creștină, s-a implicat în concepte de „forme” și „idei” care influențează lumea materială, rezonând cu aspecte ale gândirii idealiste. Concentrarea sa asupra legii naturale și căutarea cunoașterii a reflectat o credință într-un tărâm transcendent al principiilor și al realității ultime.

Argumentul ontologic al lui Anselm de Canterbury pentru existența lui Dumnezeu, deși nu este explicit idealist, se bazează pe ideea unei ființe perfecte a cărei existență este evidentă în minte - aliniindu-se cu noțiunea unui tărâm ideal, preexistent al ființei.

Aceste perspective istorice din interiorul tradiției creștine ilustrează faptul că ideea unei realități primare, imateriale, a unei conștiințe ultime, nu este un concept străin, ci unul profund împletit cu cercetarea spirituală și filosofică din diverse tradiții.

Unitate în Diversitate - Unu și Mai Multe

Ființa pură transcendentală este conștiință pură. Natura sa inerentă este să fie conștientă, să cunoască. Este conștientă de sine. Se cunoaște pe sine. A fi conștient necesită un observator, un proces de observare și un obiect de observare. Cu alte cuvinte, un cunoscător, un proces de cunoaștere și un cunoscut. Cunoscătorul este observatorul tăcut.

Procesul cunoașterii este o autoreferire dinamică inerentă conștiinței care se curbează înapoi spre sine. Este un aspect necesar în capacitatea de a fi conștient. Și așa se experimentează pe sine ca fiind cunoscut, observat. Prin urmare, Conștiința Pură, conștientă de sine, cunoscându-se pe sine, este trei, dar rămâne una. Le putem numi și în starea lor pură primordială: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

Fiecare moment al existenței noastre este un moment de simțire, detectare, simțire, gândire etc. Toate sunt momente de conștiință cu calități și intensități diferite ale experienței.

Ceea ce definește aceste momente nu sunt doar obiectele observate, ci și, în principal, calitatea subiectului și a procesului. În somn, anestezie și comă, nenumărate obiecte sunt încă acolo. Dar noi nu suntem conștienți de ele.

În ce măsură observi cu ochii Tatălui și cu perfecțiunea de procesare a Duhului Sfânt? În ce măsură îl vezi pe Fiul în fiecare, darămite în toate?

Conducerea ideală este atunci când liderul poate fi martor la inspirația Tatălui, poate procesa prin harul Duhului Sfânt și îl poate vedea pe Fiul peste tot. Acesta nu este politeism sau panteism.

Cele nouăzeci și nouă de nume ale Allah, Asma’u al Husna, descriși în Islam, nu sunt nouăzeci și nouă de indivizi separați. Sunt unul, dar sunt diferiți.

Trinitatea în creștinism sau multiplicitatea așa cum este descrisă în tradițiile hinduse, șintoiste și unele animiste, atunci când sunt interpretate corect în adevărata lor esență, nu descriu ființe diferite.

Creștinismul ne descrie ca fiind copii ai lui Dumnezeu. Frații, surorile, mamele sunt expresii ale unității în diversitate. În Matei 12:46-50, Isus afirmă: „oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acesta este fratele Meu, sora Mea și mama Mea”.

Sfântul Coran (51:20-21) afirmă: „Și pe pământ sunt semne ale lui Dumnezeu pentru cei cu credință sigură. Ele sunt în voi, nu le vedeți?”

În Bhagavad Gita, 9:4, Krishna spune: „Întreaga această manifestare cosmică este pătrunsă de Mine în forma Mea nemanifestată”. „Toate ființele vii locuiesc în Mine, dar Eu nu locuiesc în ele.”

Și în Bhagavad Gita 9.23: „Chiar și acei devoți care se închină cu credință altor zei Mă venerează și ei. Dar o fac prin metode greșite.”

Este cel mai înalt nivel de unitate și comuniune cu divinul. Divinul rămâne o ființă pură, absolută, transcendentală. Totuși, prezența Sa este peste tot și pătrunde totul.

Spectrul Conștiinței și Potențialul Uman

Ca oameni, experimentăm diferite niveluri și stări de conștiință: somn profund, vis, veghe, somnolență, alertă și diverse stări alterate. Experimentăm totul prin conștiință. Calitatea și nivelul conștiinței noastre determină cum și ce putem percepe și ce ne rămâne ascuns. Așa cum ochelarii galbeni fac hârtia albă să pară galbenă, prejudecățile, părtinirile, stresurile și tensiunile noastre ne colorează percepția. Realitatea este una, dar o înțelegem și o apreciem pe baza clarității conștiinței noastre.

Biblia în Isaia 6:10, Ieremia 5:21, Ezechiel 12:2, Matei 13:15, Faptele Apostolilor 28:27, Romani 11:8 și altele exprimă cum putem avea ochi, dar nu vedem, urechi, dar nu auzim, subliniind importanța Conștiinței.

În creația manifestă, conștiința și experiențele din cadrul ei acoperă o gamă largă, de la interacțiuni minuscule și limitate în cadrul particulelor, atomilor și moleculelor, până la entități vii mai conștiente, manifestându-se ca o conștiință superioară la oameni. În cadrul acestei game vaste, putem postula logic o conștiință supremă. Aceasta ar fi o conștiință care cunoaște și experimentează totul, nelimitată de spațiu, nelimitată de timp. Aceasta este ceea ce am numi Conștiință Divină.

Această conștiință supremă rămâne transcendentală. Este imuabilă, neschimbătoare, eternă și nu este supusă limitărilor. Este Mișcătorul Nemișcat, cauza principală necauzată, care dintr-o perspectivă religioasă este numită Dumnezeu. Caracteristicile sale nu sunt diferite de descrierile

legilor naturii și Câmpului Unificat pe care le-am considerat dintr-o perspectivă științifică. Din punct de vedere științific, vorbim despre legile naturii; din punct de vedere religios, acestea sunt

voia lui Dumnezeu.

A fi mai aproape de Dumnezeu înseamnă a avea o conștiință din ce în ce mai largă. Ridicarea conștiinței aduce în mod natural pe cineva mai aproape de Dumnezeu. În Matei 12:46-50, Isus întreabă: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?” Apoi arată spre ucenicii Săi și spune: „Iată mama Mea și frații Mei! Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.” Această învățătură puternică indică faptul că a fi aproape de Dumnezeu înseamnă a acționa și a gândi în conformitate cu legea naturală - voia lui Dumnezeu. Acest lucru, în mod crucial, necesită o conștiință superioară.

Liderii care doresc să facă cel mai mare bine pentru poporul lor au nevoie de o înțelegere mai largă, de o conștientizare mai mare a legilor, condițiilor, circumstanțelor și variabilelor care influențează viața. Tocmai aceasta oferă conștiința superioară. Dintr-o perspectivă religioasă, este echivalentă cu a fi mai aproape de Dumnezeu.

Și cum pot liderii să atingă fericire, prosperitate, pace și armonie maxime pentru ei înșiși și pentru societate? Îndrumarea este descrisă frumos în Matei 6:33: „Căutați Împărăția lui Dumnezeu mai presus de toate și trăiți în dreptate, și toate celelalte vi se vor da pe deasupra!” Aceasta demonstrează cum a trăi în dreptate și a atinge împlinirea maximă sunt rezultatul direct al faptului că propria conștiință este în armonie cu conștiința supremă.

Tradițiile vedice și hinduse sunt pline de învățături care îi îndrumă pe oameni către Sinele lor interior ca loc suprem unde rezidă Atma - Ființa Pură, Conștiința Pură, sursa a tot. Bhagavad Gita, în Capitolul 2, versetele 45 și 48, evidențiază frumos acest lucru: „Ridicați-vă deasupra modurilor naturii materiale... Stabiliți în unitate, ființă pură, săvârșiți acțiuni...”

Dar unde este Dumnezeu și Împărăția lui Dumnezeu? În Coran, Sura Qaf, versetul 16, Dumnezeu spune: „Și Noi l-am creat deja pe om... și suntem mai aproape de el decât vena jugulară.” Luca 17:21 din Sfânta Biblie indică direcția: „nici nu vor zice: «Uite-o aici!» sau «Uite-o acolo!» Căci Împărăția lui Dumnezeu este în voi.”

Această instrucțiune profundă înseamnă: transcendeți valorile exterioare; cufundați-vă adânc

în voi înșivă, unde este Împărăția Cerurilor. Noi predăm o tehnică numită Meditație Transcendentală, care permite minții să depășească orice considerație superficială. Ghidată de natura sa să caute o împlinire mai mare și având o direcție interioară, mintea se stabilește într-o stare de pace interioară și experimentează o mare expansiune pe măsură ce stresul, tensiunile și limitările sunt eliberate. Această practică lărgește conștientizarea, promovează armonia și coerența în funcționarea creierului, îmbunătățește sănătatea, crește creativitatea și succesul, echilibrează fiziologia și stabilește o platformă de gândire și acțiune într-un mod care susține viața, așa cum arată sute de studii științifice publicate.

Întrebarea fundamentală devine atunci: în ce măsură putem extinde cunoștințele umane, conștientizarea și, prin urmare, conștiința? Care este amploarea potențialului uman?

Vedele și tradițiile hinduse, în Upanișade, Brahmana, Brahma Sutra și toate textele vedantice, evidențiază modul în care oamenii sunt întruchipări ale plenitudinii. În mod similar, în taoism și în multe alte filozofii și sisteme de credințe, budismul subliniază faptul că toți oamenii au capacitatea de a atinge iluminarea.

Luați în considerare aceste perspective profunde:

● „Așa cum este atomul, așa este și universul; așa cum este corpul, așa este și Corpul Cosmic.” (Ayurveda)

● „Întregimea, Totalitatea, este toate acestea (sarvam khallu idam Brahm) și tu ești aceea.” (Chhāndogya Upanishad, 3.14.1)

● „În Tao: Natura Cerului aparține omului.” (Yin Fu Ching 1.3-4)

● Prima carte a Torei, Geneza 1:27, afirmă: „omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu.”

● Învățătura creștină îi privește pe toți ca fiind copii ai lui Dumnezeu.

● În Sfântul Coran, Sura Adh-Dhariyat (51:20-21) afirmă: „Și pe pământ sunt semne ale lui Dumnezeu pentru cei cu credință sigură. Ele sunt în voi, nu le vedeți?”

● În Coran, Sura al-Baqarah (2:34) și Sura al-A'raf (7:23) descriu porunca lui Dumnezeu dată îngerilor de a se prosterna înaintea lui Adam, semnificând statutul elevat al umanității.

● „Și consideră-te un mic atom, totuși întregul univers este pliat în tine.”

(Imam Ali ibn Abi Talib)

Viețile multor mari sfinți și eroi de-a lungul istoriei, care au depășit limitele și au adus contribuții supreme în toate domeniile, aducând omenirea înainte, stau ca exemple durabile ale acestui imens potențial uman.

Identitate extinsă și conștiință colectivă

Un alt aspect critic al crizei conducerii este simțul îngust al identității. Întrucât Conștiința Pură este una, manifestându-se ca mulți, cei mulți sunt inerent parte din unul. Dezvoltarea conștiinței superioare duce spontan la un simț extins al sinelui. Persoanele cu conștiință îngustă se percep dintr-o perspectivă limitată. Pe măsură ce conștiința se extinde, se extinde și simțul sinelui - de la individualitate restrânsă la sentimentul de familie și prieteni, la comunitate și societate, și mai departe la propria națiune, la propria lume și la propriul mediu. Un nivel superior de conștiință îmbrățișează toată viața ca parte a propriei persoane. Așa crește iubirea spontan. Ceilalți devin parte din mine, iar porunca de a „iubi-ți aproapele” devine naturală și spontană, mai degrabă decât un efort artificial.

Navigând în viitor: IA și etică

În lumea noastră în rapidă evoluție, trebuie să abordăm și ascensiunea Inteligenței Artificiale. Deși IA demonstrează conștientizarea unor date vaste, ea nu pare încă conștientă. Tot mai mulți lideri vor ajunge să se bazeze pe concluziile pe care IA le generează în diferite circumstanțe. Aceste concluzii, însă, depind de datele furnizate IA, de algoritmii pe care îi procesează și de solicitările și intențiile care i se cer. Oamenii, și în special liderii, trebuie să rămână vigilenți și, colectiv, dacă nu individual, să demonstreze un nivel superior de conștiință. Există factori cruciali de luat în considerare pe care datele brute și uneori algoritmii părtinitori pot să nu îi ia în considerare sau pot fi chiar concepute intenționat pentru a fi ignorate. Liderii trebuie să fie atenți la modul în care antrenăm IA, ce date îi furnizăm și ce scop ne imaginăm pentru ea. Dacă devine parte a unei curse a înarmărilor, poate degenera rapid într-un pericol profund. O cultură în care inovația este ghidată de empatie, iar IA este ghidată de etică, poate apărea doar dintr-o conducere ghidată de o conștiință superioară.

De o importanță deosebită este imperativul de a crește conștiința colectivă, deoarece liderii pot oferi cu adevărat oamenilor doar ceea ce oamenii sunt pregătiți să primească. Pe măsură ce indivizii dintr-o societate sau țară își ridică conștiința, ei încep spontan să acționeze în conformitate cu legea naturală. Cercetările noastre au demonstrat că un grup de o dimensiune de aproximativ 1% dintr-o populație poate influența pozitiv întreaga populație, ducând la scăderea criminalității, a accidentelor rutiere și a internărilor în spital. Aceasta nu este magie; este efectul în lanț observabil al unei coerențe și armonii sporite în cadrul conștiinței colective.

Concluzie: Chemarea timpului nostru

Parteneriatul dintre comunitatea noastră și Summitul Shape the World contează profund. Suntem profunzi

Suntem aliniați în convingerea noastră că transformarea interioară și transformarea socială trebuie să meargă mână în mână. Adevărata comuniune - fie ea economică, culturală sau spirituală - apare dintr-o fundație comună de conștiință, de umanitate și de scop.

Economia Comuniunii nu este doar un model financiar; este o schimbare de paradigmă. Ne cere să vedem valoare nu doar în profit, ci fundamental în oameni. Încurajează afacerile să fie agenți ai vindecării, nu doar motoare de creștere. Și, în mod crucial, îi îndeamnă pe lideri să cultive înțelepciunea, nu doar bogăția.

Împreună, putem promova o civilizație în care inovația este ghidată de empatie, în care IA este ghidată de etică și în care leadershipul este ghidat de o conștiință superioară. Ne simțim onorați și profund recunoscători că putem colabora cu membrii Consulus și ai Sfântului Scaun. Oferim cu umilință cunoștințele noastre științifice și tehnologiile bazate pe conștiință la altarul Sfântului Scaun, în slujba umanității.

În încheiere, permiteți-mi să ofer o reamintire simplă, dar profundă:

Lumea pe care o construim începe cu mintea pe care o aducem în ea. Dacă vrem unitate în lume, trebuie să cultivăm unitatea interioară. Dacă vrem pace în națiunile noastre, trebuie să hrănim pacea în inimile noastre. Și dacă vrem o civilizație înrădăcinată în comuniune, compasiune și creativitate - atunci să începem prin a „trezi întregul potențial al conștiinței umane”.

Aceasta este chemarea timpului nostru. Și aceasta este viziunea pe care o împărtășim.

Vă mulțumim.