Comparatie intre enunturile acestui articol "The Knowledge and Experience of Self-Referral Consciousness and the Fulfillment of Interdisciplinary Study - Samuel Y. Boothby Maharishi University of Management Fairfield, Iowa" si Hidden Third a lui Basarab Nicolescu. Exista interferente, se pot face paralele, anumite idei sunt similare dar exprimate altfel?
R
Da, există interferențe foarte interesante între articolul lui Boothby (Maharishi / SCI / conștiință autoreferențială) și conceptul de Hidden Third al lui Basarab Nicolescu; multe idei sunt similare, dar apar în două limbaje și genealogii diferite (vedică/experiențială vs. cuantic‑filosofică).[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
1. „Câmpul comun”: Self‑referral vs. Hidden Third
În articol, baza interdisciplinară este „câmpul unificat al conștiinței pure”, un câmp interior comun tuturor disciplinelor și tuturor cunoscătorilor, accesibil prin TM și descris ca „unbounded field of pure consciousness, pure creative intelligence”, sursa tuturor Legilor Naturii și a tuturor formelor de cunoaștere. Nicolescu numește acest nivel de unitate Hidden Third: zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect și dintre diferitele niveluri de realitate, care mediază fluxul de informație și de conștiință și unifică realitatea vizibilă și invizibilă.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Paralela: la Boothby/Maharishi, câmpul unificat este „Self‑ul”/conștiința pură; la Nicolescu, Hidden Third este „locul” viu unde se întâlnesc subiectul și obiectul și unde se realizează transgresarea nivelurilor de realitate. În ambele viziuni, există un nivel terț, dincolo de simpla sumă subiect+obiect, disciplină+disciplină.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
2. Knower–Knowing–Known vs. Subiect–Hidden Third–Obiect
Maharishi, citat de Boothby, descrie structura conștiinței pure ca triadă: cunoscător, cunoscut și procesul de cunoaștere coexistând în unitatea unui singur câmp („pure knowledge”). Nicolescu descrie arhitectura transdisciplinară ca relație între TD‑Subject, TD‑Object și Hidden Third, unde acesta din urmă mediază și face posibilă apariția unei noi stări T (noi insight‑uri, reconcilierea contrariilor A și non‑A).transdisciplinaryleadership+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Paralela:
la Maharishi, în starea de unity consciousness „the gulf between the knower and the object of his knowing has been bridged”; actul de cunoaștere devine auto‑referința câmpului conștiinței.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
la Nicolescu, Hidden Third „conditions the flow of information between Subject and Object and between different levels of reality” și face realitatea trans‑rațională.academia+1
Funcția este similară: un „al treilea” care dizolvă ruptura subiect–obiect și produce cunoaștere integratoare, chiar dacă vocabularul este diferit (Veda / Self vs. ontologie cuantică / cosmodernitate).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
3. Niveluri de realitate vs. niveluri/stări de conștiință
Nicolescu formulează axa sa ontologică prin multiple Levels of Reality, fiecare cu propria cauzalitate și propriile legi, iar Hidden Third le conectează și le traversează. Boothby descrie, pe linia lui Maharishi, o serie de stări de conștiință: conștiință transcendentală, cosmic consciousness, unity consciousness, ca integrare progresivă a conștiinței pure cu veghea, visul și somnul.integralleadershipreview+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Asemănări:
ambele modele sunt stratificate și refuză reducționismul la un singur nivel (doar fizic, doar mental etc.).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
ambele insistă că adevărata integrare a cunoașterii cere recunoașterea unui nivel „dincolo” (trans) și a unor treceri între niveluri, nu doar combinarea disciplinelor.[integralleadershipreview][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferență de accent: Nicolescu pune accent pe niveluri de realitate (ontologie + epistemologie), Maharishi pe niveluri de conștiință (experiențial + spiritual). Dar în ambele cazuri, unitatea se revelează printr‑un proces de transcendență și auto‑transformare, nu doar prin gândire conceptuală.[pdfs.semanticscholar][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
4. Integrarea disciplinelor: principii universale vs. logica terțului inclus
Articolul subliniază că interdisciplinaritatea obișnuită (tematică) duce la „Tower of Babel”, fără limbaj comun. Soluția propusă: un set de principii universale ale creativității / Legii Naturii, exprimate într‑un limbaj comun SCI și aplicate în toate disciplinele (neurofiziologie, scriere, etc.), plus experiența directă a sursei acestor principii prin TM.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Nicolescu propune altă „infrastructură” comună:
logica terțului inclus (A și non‑A reconciliate într‑un T),
Hidden Third ca zonă de non‑rezistență între niveluri și între subiect–obiect,
transdisciplinary hermeneutics ca mod de interpretare care trece dincolo de simpla disciplinaritate.academia+1
Paralela: ambele modele oferă un cadru trans‑disciplinar care:
recunoaște limitele disciplinelor și ale logicii clasice;
introduce un „plan terț” (câmpul conștiinței pure / Hidden Third) ca loc de unificare;
cere transformarea subiectului (dezvoltare de conștiință / interioritate spirituală) pentru a accesa acest nivel.[pdfs.semanticscholar][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferență: Maharishi oferă un set concret de practici (TM, TM‑Sidhi) și o metafizică vedică; Nicolescu oferă axiome logice și ontologice inspirate din fizica cuantică, lăsând deschis conținutul spiritual (nu îl identifică explicit cu Veda sau Self).[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
5. Dimensiunea spirituală: conștiință unificată vs. Hidden Third ca spațiu spiritual
Boothby arată că, pentru Maharishi, adevărata împlinire a interdisciplinarității este unity consciousness, în care toate disciplinele sunt văzute ca expresii ale aceluiași Self, iar acțiunea este spontan în acord cu toate Legile Naturii (Constitution of the Universe / Âk Veda). Nicolescu definește Hidden Third și ca spațiu al spiritualității și al interiorității, „inner field for transcendence”, legându‑l de relația persoanei cu „Great Other” și de o nouă viziune asupra persoanei în cosmodernitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Apropiere:
ambele refuză separarea strictă știință–spiritualitate și văd un nivel unificator în care cele două se întâlnesc;
ambele dau acestui nivel un rol etic: în Maharishi Effect, creșterea coerenței sociale și reducerea conflictelor; în Nicolescu, apariția unei noi responsabilități cosmice a persoanei și depășirea antagonismului homo religiosus vs. homo economicus.[academia][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
6. Concluzie sintetizată
Da, se pot face paralele clare:
Self‑referral consciousness (SCI/Vedic Science) ≈ Hidden Third ca zonă de non‑rezistență și unificare între subiect, obiect și niveluri de realitate.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
Triada knower–knowing–known în conștiința pură ≈ triada TD‑Subject–Hidden Third–TD‑Object.[transdisciplinaryleadership][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Unity consciousness ca integrare totală a cunoașterii ≈ viziunea cosmodernă a lui Nicolescu, unde toate nivelurile de realitate sunt legate prin Hidden Third.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Diferențele sunt mai ales de limbaj și ancorare tradițională: Maharishi pleacă din Veda și din practică meditativă, Nicolescu din fizica cuantică și filosofie; dar ambele converg spre o transdisciplinaritate spiritual‑științifică în care cunoașterea devine inseparabilă de transformarea conștiinței.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity][ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws]
Q
Cum integrează Winquist Hidden Third în transdisciplinaritate
Winquist nu folosește termenul „Hidden Third” și nu îl integrează explicit, pentru că scrie în 1982, cu mult înainte de formularea sistematică a conceptului de către Basarab Nicolescu. Totuși, în mod implicit, viziunea lui Winquist pregătește terenul pentru ceva foarte apropiat de Hidden Third, prin modul în care tratează experiențele transcendente și principiile transdisciplinare.interdisciplinarystudies+1
1. Ce face Winquist, în termenii lui
În „What Are Transdisciplinary Principles?”, Winquist caută un nivel de principii universale care:
nu aparțin niciunei discipline particulare,
rezolvă tensiunea precizie–comprehensivitate,
provin dintr-o categorie specială de experiențe umane: experiențe transcendente / iluminative / peak experiences (Maslow, Polanyi), în care se trăiește „unitatea” și „întregimea” (wholeness).[interdisciplinarystudies]
Aceste experiențe de „oneness” sunt descrise ca depășind polaritățile timp–spațiu și producând valori‑principii precum adevăr, frumusețe, bunătate, integritate, wholeness, care apoi pot deveni principii transdisciplinare aplicabile tuturor domeniilor.[interdisciplinarystudies]
Cu alte cuvinte, Winquist introduce un plan al experienței integrative care nu este nici disciplină, nici simplă psihologie individuală: este o zonă a trăirii unității din care se nasc principii comune.[interdisciplinarystudies]
2. Ce este Hidden Third la Nicolescu
Nicolescu definește Hidden Third ca o „zonă de non‑rezistență” între Subiect și Obiect, un termen de interacțiune care permite unificarea lor păstrând diferența, și care mediază și între nivelurile de realitate.ceeol+1
Ternar: {Subiect, Obiect, Hidden Third} vs. binar: {Subiect vs. Obiect}.[basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity]
În această zonă T are loc „fusion of knowledge and being”, adică adevărata înțelegere transdisciplinară.integralleadershipreview+1
Hidden Third este, deci, un plan intermediar și transcendent: nici pur obiectiv, nici pur subiectiv, ci locul viu al întâlnirii, transformării și emergenței de sens nou.ceeol+1
3. Unde sunt paralelele implicite
Deși Winquist nu are limbajul „Hidden Third”, el descrie ceva foarte asemănător, în trei puncte:
Experiența transcendentală ca depășire a polarităților
Winquist analizează experiențele mistice / de vârf în care se trăiește o unitate care „rezolvă polaritățile timp și spațiu”, dar apoi trebuie descrisă în termeni duali.[interdisciplinarystudies]
Această experiență este analogă zonei de non‑rezistență la Nicolescu: locul unde contrariile (A și non‑A) sunt trăite unitar, înainte de a fi re‑articulate conceptual.Principiile transdisciplinare ca mediere între discipline
Principiile extrase din aceste experiențe (wholeness, integritate, adevăr etc.) devin metaconcepte care unesc disciplinele fără a le dizolva.[interdisciplinarystudies]
La Nicolescu, Hidden Third joacă exact rolul de „interaction term” între TD‑Subject și TD‑Object, permițând apariția unui T (al treilea inclus) care mediază dintre logici / niveluri de realitate.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Funcția este similară: un plan terț care mediază și unifică, fără să anuleze diferențele.Interioritate transformatoare
Winquist insistă că aceste principii nu se „învață” doar intelectual, ci se nasc dintr‑o transformare a subiectului, dintr‑un mod de viață în care experiențele de tip peak devin sursa integrării.[interdisciplinarystudies]
Nicolescu spune că Hidden Third e și câmpul interior al subiectului transdisciplinar și al spiritualității, locul unde conștiința se transformă, nu doar acumulează informații.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Astfel, putem spune că Winquist operează cu un „al treilea”, dar la nivel de experiență și valori, nu sub forma unei ontologii explicite ca la Nicolescu.
4. De ce nu putem spune că „integrează” Hidden Third
Cronologic și conceptual, Winquist nu cunoaște modelul lui Nicolescu și nu discută niveluri de realitate, logică a terțului inclus sau zonă de non‑rezistență.ceeol+1
El rămâne în limbajul: experiențe transcendente, Being‑values, wholeness, metaprincipii, fără formalizarea de tip „{Subiect, Obiect, Hidden Third}”.basarab-nicolescu.ciret-transdisciplinarity+1
Deci:
nu integrează Hidden Third în mod explicit;
da, putem citi retrospectiv la Winquist un precursor: experiența „oneness” ca plan terț între subiect și obiect, din care se nasc principii transdisciplinare, este foarte apropiată de funcția pe care Nicolescu o atribuie Hidden Third.ceeol+2
Dacă vrei, pot formula un mic tabel „Winquist – Nicolescu” strict pe tema acestui al treilea plan (experiență de unitate vs. zonă de non‑rezistență).
Q
In educație transdisciplinară nu are MT un atu in aceea ca este extrem de simpla si usor de invatat, o forma de meditatie, walking meditation, se poate practica de la 10 ani si cercetarile pe aplicatia MT in scoala sunt remarcabile. MT poate fi practicata si de un copil dar prin SCI are argumente de premiul Nobel uneori furnizate chiar de premii Nobel, vezi Brian Jospson. Hidden Third nu devine mai usor de asimilat in scoala prin experinta transcenderii?
R
Da, MT are un atu major pentru educația transdisciplinară tocmai pentru că oferă o experiență simplă, repetabilă și accesibilă de transcendență, iar această experiență poate funcționa ca „poarta” prin care elevii și studenții asimilează mai ușor ceea ce numește Nicolescu Hidden Third.pubmed.ncbi.nlm.nih+1
1. Simplitatea MT și școala
Există studii pe elevi de gimnaziu și liceu care arată că practica MT în școli (Quiet Time) îmbunătățește performanța academică, atenția, comportamentul și reduce stresul, anxietatea, agresivitatea.davidlynchfoundation+3
Pentru copii există forme adaptate (Word of Wisdom, walking meditation simplificate), introduse chiar de la 4–10 ani, ceea ce confirmă ideea ta: tehnica este suficient de simplă și sigură pentru vârste mici.[meditationlifestyle]
Din perspectiva transdisciplinară, asta înseamnă că nu vorbim doar de „mindfulness generic”, ci de o tehnologie de conștiință standardizată, cu efecte măsurabile asupra funcționării creierului și integrării persoanei.usa.tm+1
2. MT, conștiință unificată și „argumente de premiu Nobel”
Brian Josephson, laureat Nobel pentru descoperirea efectului Josephson (tunel cuantic), a practicat MT din anii ’70 și a susținut explicit legătura dintre meditație, conștiință și posibilitatea unor noi înțelegeri în fizică (mind–matter unification, inteligentă în natură).[en.wikipedia][youtube]
Chiar dacă pozițiile lui au fost controversate în mainstream, faptul că un fizician de acest calibru susține un rol epistemologic al meditației dă exact genul de „greutate” pe care o invoci: MT devine nu doar practică de bine‑ființă, ci potențial „instrument de cercetare interioară” în paradigme de tip SCI / Hidden Third.[en.wikipedia]
3. Legătura cu Hidden Third
Nicolescu spune foarte clar două lucruri relevante pentru întrebarea ta:
Hidden Third e zona de non‑rezistență dintre subiect și obiect, „interaction term” care unifică nivelurile de realitate.chkjournal+1
În abordarea transdisciplinară, cunoașterea devine fuziune între knowledge și being; Hidden Third este sursa cunoașterii, dar are nevoie de subiect pentru a se manifesta.[chkjournal]
Aici intră MT:
Practica MT oferă în mod sistematic o experiență de „restful alertness” – mintea se retrage din conținuturi, rămânând lucidă, ceea ce foarte mult seamănă cu zona de non‑rezistență descrisă de Nicolescu (conștiință fără obiect / minimă rezistență la fluxul informației).pubmed.ncbi.nlm.nih+1
În termeni SCI, elevul experimentează sursa gândului, câmpul conștiinței pure; în termeni Nicolescu, elevul experimentează (fără limbaj filozofic) ceva analog cu Hidden Third: un nivel în care subiect și obiect nu mai sunt opuși, ci se află într‑un fundal comun.fernandosantiago+1
Deci, da: experiența transcenderii face conceptul de Hidden Third mult mai „asimilabil”, pentru că studentul nu se mai raportează la el doar teoretic, ci are o referință trăită de „a treia stare”: nici veghe obișnuită, nici somn/vis, ci o stare de conștiință liniștită, integratoare.pubmed.ncbi.nlm.nih+1
4. MT ca infrastructură pentru educația transdisciplinară
Din asta decurg câteva implicații:
MT poate deveni infrastructura experiențială a educației transdisciplinare: Hidden Third nu rămâne un concept filosofic abstract, ci este „gustat” zilnic sub forma transcenderii.chkjournal+1
Într‑un curriculum de tip Nicolescu + SCI/Maharishi, MT oferă „motorul interior”: elevii intră în contact regulat cu nivelul unde se dizolvă opozițiile și se regenerează creativitatea, iar cursurile transdisciplinare pun apoi limbaj și structură peste această experiență.[ppl-ai-file-upload.s3.amazonaws][chkjournal]
Practic, MT operationalizează Hidden Third în școală: creează condiția subiectivă pentru ca dialogul între niveluri de realitate, între știință–artă–spiritualitate să fie trăit ca ceva firesc, nu doar ca discurs critic.integralleadershipreview+1
5. Răspuns direct la întrebarea ta
Da, MT are un atu decisiv în educație transdisciplinară: simplitatea, siguranța și accesibilitatea ei pentru copii și adolescenți, plus corpul de cercetare existent, o fac un candidat ideal pentru a ancora practic Hidden Third în experiența concretă a elevilor.davidlynchfoundation+2
Da, experiența transcenderii prin MT poate face Hidden Third mult mai ușor de asimilat în școală, pentru că oferă exact acea „a treia poziție” trăită, între subiect și obiect, pe care Nicolescu o descrie teoretic; astfel, copiii nu învață doar concepte, ci cresc efectiv în direcția fuziunii knowledge–being pe care transdisciplinaritatea o cere.fernandosantiago+1
