https://youtu.be/d2EJWTEqtNQ?si=3qpuJgkDMwdmY1mn "Crisis in Leadership Calls for Higher Consciousness"
Dr. Tony Nader, M.D., Ph.D.
Global Leader of Transcendental Meditation Organizations
President of Maharishi International University, USA
New York Times Bestselling Author
Transcendental Meditation Organization - tm.org
By country - usa.tm.org/choose-your-country
Dr. TonyNader - drtonynader.com
Shape the World Summit 2025
12 June 2025
Vatican City
======================================
Discurs principal vizionar: Criza în conducere necesită o conștiință superioară
Susținut la Summitul Shape the World 2025, Vatican 12 iunie 2025
De Dr. Tony Nader, M.D., Ph.D.
Lider global al organizațiilor de meditație transcendentală
Președinte al Universității Internaționale Maharishi, SUA
Autor bestseller New York Times
Organizație de meditație transcendentală tm.org
După țară usa.tm.org/choose-your-country
Dr. Tony Nader drtonynader.com
Eminența Voastră Cardinal Tagle, Excelență, Stimati Lideri Sfinți, oaspeți distinși, organizatori respectați de la Consulus și toți cei care s-au adunat astăzi aici în acest spațiu de bun augur și sacru. Cu un profund sentiment de onoare și bucurie mă aflu în fața dumneavoastră, exprimând cele mai profunde omagii moștenirii Sfântului Papă Francisc și a Sfântului Părinte Leon al XIV-lea și exprimând o imensă recunoștință liderilor spirituali și de gândire care au convocat și au organizat acest summit vital.
Ne adunăm într-un moment în care lumea pare să debordeze de paradoxuri. Pe de o parte, suntem martorii unui progres tehnologic fără precedent, care împinge limitele ingeniozității și conectivității umane. Pe de altă parte, ne confruntăm cu diviziuni tot mai mari, provocări ecologice, fragmentare geopolitică și un sentiment omniprezent de neliniște. Există, fără îndoială, o criză în conducere, iar oamenii din întreaga lume se întreabă: unde ne îndreptăm pentru înțelepciune, pentru adevăr, pentru unitate într-o lume care pare din ce în ce mai fragmentată?
Ceea ce suntem martori, de fapt, nu este doar o criză de resurse sau informații, ci o criză mai profundă, mai fundamentală, a conștiinței. Este o criză a conștientizării, a identității și a înțelegerii noastre asupra realității ultime. Cine suntem noi, ca ființe umane, în esență? Care este scopul existenței noastre pe această planetă? Este totul cu adevărat fizic, făcând din spiritual pur și simplu un epifenomen? Sau ar putea exista o realitate spirituală separată care să coexiste cu fizicul? Sau poate, cea mai radicală propoziție: s-ar putea ca nimic să nu fie cu adevărat material, ca totul să fie spiritual, fizicalitatea fiind o creație miraculoasă sau chiar o simplă aparență?
În orice caz, Adevărul suprem este unul singur. Nu există multe. Provocarea profundă din fața noastră este cum și unde să-l găsim în mijlocul miriadei de credințe, teorii filosofice și descoperiri științifice care populează experiența noastră umană colectivă.
Invitația mea la această mare adunare de astăzi este de a analiza modul în care domeniul Conștiinței poate fi soluția unificatoare, necontroversată, la aceste întrebări profunde.
Conștiința: Paradigma unificatoare
Examinată în profunzime, Conștiința oferă răspunsuri la multe enigme și mistere care adesea separă o viziune asupra lumii de alta. Din perspective logice, ontologice și epistemologice, precum și din puncte de vedere spirituale și religioase, se poate argumenta în mod convingător că Conștiința este un numitor comun care poate satisface și agnosticii, necredincioșii și chiar materialiștii convinși.
Conștiința este, pur și simplu, cel mai important aspect al existenței noastre. Fără conștiință, nu putem ști; nu putem simți; nu putem evalua sau fi conștienți de nimic. Fără conștiință, nu există iubire, nici bucurie, nici sens, nici simțul existenței.
Conștiința, într-adevăr, este însăși esența vieții.
Această înțelegere a conștiinței ca și câmp principal al existenței oferă o soluție profundă la problema de lungă durată minte-corp. În loc să încercăm să derivăm conștiința din materie - o căutare care nu a dat rezultate convingătoare - postulăm că este conștiința cea care apare
ca materie. Munca mea, prin prelegeri, articole și cărți, a demonstrat în mod constant cum conștiința este primară și cum dinamica sa inerentă dă naștere experienței noastre despre lumea fenomenală a obiectelor.
Conștiința este numitorul comun care este atât imanent, cât și incontestabil în prezența sa atât în obiectivitate, cât și în subiectivitate.
Divinul și științificul: Un câmp unificat al conștiinței
Mulți, dacă nu toți, adunați aici astăzi cred în ceva dincolo de material și fizic. Avem credință, un sentiment profund personal de certitudine, că acest aspect spiritual al realității este primar și suprem. Există o realitate absolută, nemișcată, omniscientă, omniprezentă, mereu trează. O numim cu nume diferite, o venerăm în moduri diferite și vorbim despre ea și către ea în nenumărate limbi.
Această realitate absolută este cu siguranță conștientă. Ar fi lipsită de sens dacă ar fi inconștientă. Mai mult, este omniscientă; este conștientă de tot, conștientă de tot ceea ce există. Prin urmare, această ființă absolută este, sau întruchipează, conștiința pură supremă.
Când ne îndreptăm către știință, observăm o traiectorie istorică în care oamenii de știință, adesea nemulțumiți de explicațiile supranaturale pentru fenomenele naturale, s-au ferit de spiritualitate și de sistemele de credințe. Ei au căutat legi fixe, deterministe, care guvernează universul - legi descrise ca fiind invariante în timp și spațiu, posedând traduceri...
simetrie țională. Aceasta înseamnă că sunt întotdeauna aceleași, omniprezente, invincibile și incoruptibile.
Aceste legi științifice sunt, așadar, mișcări absolute, nemișcate, operând în câmpul în continuă schimbare al manifestării relative. Acestea includ legile termodinamicii, cu principiile lor de conservare a energiei și cauză și efect precis - un ecou științific al „cum semeni, așa vei culege”. Aceste realizări științifice indică singure în mod convingător o integritate unificată cu caracteristici absolute.
Totuși, investigând adânc materia, știința a descoperit o realitate derutantă. Câmpurile de forță și câmpurile de materie se unifică progresiv. A fost postulat un singur Câmp Unificat la baza a tot ceea ce există. Obiectivitatea supremă, prin cea mai riguroasă cercetare științifică, a condus astfel la un nivel unificat de realitate. Abordarea cea mai fizicalistă și obiectivă a studierii realității supreme dezvăluie unitatea la baza întregii diversități.
Mai mult, la aceste niveluri mai unificate, știința a descoperit fenomene precum non-localitatea, inseparabilitatea, suprapunerea și incertitudinea. Deși nu este nevoie să intrăm în detalii complexe, să luăm în considerare exemplul particulelor care există ca probabilități, numite funcții de undă. O particulă poate fi în mai multe locuri în același timp și devine localizată în spațiu doar atunci când este observată. Din 1925, fizicienii cuantici au dezbătut acest fenomen, majoritatea
concluzionând că actul de observare anulează funcția de undă. Acest lucru sugerează că realitatea fizică, așa cum o cunoaștem, este intrinsec legată de fenomenul de observare.
Acest lucru se potrivește perfect cu înțelegerea faptului că conștiința este primară. Motivul pentru care știința s-a străduit să explice cum ar putea apărea conștiința din materie este pentru că nu apare. Este
invers: conștiința este cea care apare ca materie.
Idealism și Înțelepciune Antică
Această perspectivă, dintr-un punct de vedere filosofic, este considerată o formă de idealism. În timp ce mulți gânditori și filozofi antici și contemporani au îmbrățișat opinii idealiste, este deosebit de relevant să menționăm aici, în această Sfântă Incintă a Vaticanului, filosofi și sfinți creștini proeminenți care au încorporat idei idealiste în gândirea lor.
Filosofia Sfântului Augustin, profund influențată de Platon și neoplatonism, a pus accentul pe „Cetatea lui Dumnezeu” ca tărâm spiritual și pe „Cetatea Omului” ca reflectare imperfectă a acestuia. Convingerea sa că adevărata înțelegere și cunoaștere provin din iluminarea divină se aliniază cu conceptul unui tărâm superior, ideal al adevărului.
Toma de Aquino, sintetizând filosofia aristotelică cu teologia creștină, s-a implicat în concepte de „forme” și „idei” care influențează lumea materială, rezonând cu aspecte ale gândirii idealiste. Concentrarea sa asupra legii naturale și căutarea cunoașterii a reflectat o credință într-un tărâm transcendent al principiilor și al realității ultime.
Argumentul ontologic al lui Anselm de Canterbury pentru existența lui Dumnezeu, deși nu este explicit idealist, se bazează pe ideea unei ființe perfecte a cărei existență este evidentă în minte - aliniindu-se cu noțiunea unui tărâm ideal, preexistent al ființei.
Aceste perspective istorice din interiorul tradiției creștine ilustrează faptul că ideea unei realități primare, imateriale, a unei conștiințe ultime, nu este un concept străin, ci unul profund împletit cu cercetarea spirituală și filosofică din diverse tradiții.
Unitate în Diversitate - Unu și Mai Multe
Ființa pură transcendentală este conștiință pură. Natura sa inerentă este să fie conștientă, să cunoască. Este conștientă de sine. Se cunoaște pe sine. A fi conștient necesită un observator, un proces de observare și un obiect de observare. Cu alte cuvinte, un cunoscător, un proces de cunoaștere și un cunoscut. Cunoscătorul este observatorul tăcut.
Procesul cunoașterii este o autoreferire dinamică inerentă conștiinței care se curbează înapoi spre sine. Este un aspect necesar în capacitatea de a fi conștient. Și așa se experimentează pe sine ca fiind cunoscut, observat. Prin urmare, Conștiința Pură, conștientă de sine, cunoscându-se pe sine, este trei, dar rămâne una. Le putem numi și în starea lor pură primordială: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
Fiecare moment al existenței noastre este un moment de simțire, detectare, simțire, gândire etc. Toate sunt momente de conștiință cu calități și intensități diferite ale experienței.
Ceea ce definește aceste momente nu sunt doar obiectele observate, ci și, în principal, calitatea subiectului și a procesului. În somn, anestezie și comă, nenumărate obiecte sunt încă acolo. Dar noi nu suntem conștienți de ele.
În ce măsură observi cu ochii Tatălui și cu perfecțiunea de procesare a Duhului Sfânt? În ce măsură îl vezi pe Fiul în fiecare, darămite în toate?
Conducerea ideală este atunci când liderul poate fi martor la inspirația Tatălui, poate procesa prin harul Duhului Sfânt și îl poate vedea pe Fiul peste tot. Acesta nu este politeism sau panteism.
Cele nouăzeci și nouă de nume ale Allah, Asma’u al Husna, descriși în Islam, nu sunt nouăzeci și nouă de indivizi separați. Sunt unul, dar sunt diferiți.
Trinitatea în creștinism sau multiplicitatea așa cum este descrisă în tradițiile hinduse, șintoiste și unele animiste, atunci când sunt interpretate corect în adevărata lor esență, nu descriu ființe diferite.
Creștinismul ne descrie ca fiind copii ai lui Dumnezeu. Frații, surorile, mamele sunt expresii ale unității în diversitate. În Matei 12:46-50, Isus afirmă: „oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acesta este fratele Meu, sora Mea și mama Mea”.
Sfântul Coran (51:20-21) afirmă: „Și pe pământ sunt semne ale lui Dumnezeu pentru cei cu credință sigură. Ele sunt în voi, nu le vedeți?”
În Bhagavad Gita, 9:4, Krishna spune: „Întreaga această manifestare cosmică este pătrunsă de Mine în forma Mea nemanifestată”. „Toate ființele vii locuiesc în Mine, dar Eu nu locuiesc în ele.”
Și în Bhagavad Gita 9.23: „Chiar și acei devoți care se închină cu credință altor zei Mă venerează și ei. Dar o fac prin metode greșite.”
Este cel mai înalt nivel de unitate și comuniune cu divinul. Divinul rămâne o ființă pură, absolută, transcendentală. Totuși, prezența Sa este peste tot și pătrunde totul.
Spectrul Conștiinței și Potențialul Uman
Ca oameni, experimentăm diferite niveluri și stări de conștiință: somn profund, vis, veghe, somnolență, alertă și diverse stări alterate. Experimentăm totul prin conștiință. Calitatea și nivelul conștiinței noastre determină cum și ce putem percepe și ce ne rămâne ascuns. Așa cum ochelarii galbeni fac hârtia albă să pară galbenă, prejudecățile, părtinirile, stresurile și tensiunile noastre ne colorează percepția. Realitatea este una, dar o înțelegem și o apreciem pe baza clarității conștiinței noastre.
Biblia în Isaia 6:10, Ieremia 5:21, Ezechiel 12:2, Matei 13:15, Faptele Apostolilor 28:27, Romani 11:8 și altele exprimă cum putem avea ochi, dar nu vedem, urechi, dar nu auzim, subliniind importanța Conștiinței.
În creația manifestă, conștiința și experiențele din cadrul ei acoperă o gamă largă, de la interacțiuni minuscule și limitate în cadrul particulelor, atomilor și moleculelor, până la entități vii mai conștiente, manifestându-se ca o conștiință superioară la oameni. În cadrul acestei game vaste, putem postula logic o conștiință supremă. Aceasta ar fi o conștiință care cunoaște și experimentează totul, nelimitată de spațiu, nelimitată de timp. Aceasta este ceea ce am numi Conștiință Divină.
Această conștiință supremă rămâne transcendentală. Este imuabilă, neschimbătoare, eternă și nu este supusă limitărilor. Este Mișcătorul Nemișcat, cauza principală necauzată, care dintr-o perspectivă religioasă este numită Dumnezeu. Caracteristicile sale nu sunt diferite de descrierile
legilor naturii și Câmpului Unificat pe care le-am considerat dintr-o perspectivă științifică. Din punct de vedere științific, vorbim despre legile naturii; din punct de vedere religios, acestea sunt
voia lui Dumnezeu.
A fi mai aproape de Dumnezeu înseamnă a avea o conștiință din ce în ce mai largă. Ridicarea conștiinței aduce în mod natural pe cineva mai aproape de Dumnezeu. În Matei 12:46-50, Isus întreabă: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?” Apoi arată spre ucenicii Săi și spune: „Iată mama Mea și frații Mei! Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela este fratele Meu, sora Mea și mama Mea.” Această învățătură puternică indică faptul că a fi aproape de Dumnezeu înseamnă a acționa și a gândi în conformitate cu legea naturală - voia lui Dumnezeu. Acest lucru, în mod crucial, necesită o conștiință superioară.
Liderii care doresc să facă cel mai mare bine pentru poporul lor au nevoie de o înțelegere mai largă, de o conștientizare mai mare a legilor, condițiilor, circumstanțelor și variabilelor care influențează viața. Tocmai aceasta oferă conștiința superioară. Dintr-o perspectivă religioasă, este echivalentă cu a fi mai aproape de Dumnezeu.
Și cum pot liderii să atingă fericire, prosperitate, pace și armonie maxime pentru ei înșiși și pentru societate? Îndrumarea este descrisă frumos în Matei 6:33: „Căutați Împărăția lui Dumnezeu mai presus de toate și trăiți în dreptate, și toate celelalte vi se vor da pe deasupra!” Aceasta demonstrează cum a trăi în dreptate și a atinge împlinirea maximă sunt rezultatul direct al faptului că propria conștiință este în armonie cu conștiința supremă.
Tradițiile vedice și hinduse sunt pline de învățături care îi îndrumă pe oameni către Sinele lor interior ca loc suprem unde rezidă Atma - Ființa Pură, Conștiința Pură, sursa a tot. Bhagavad Gita, în Capitolul 2, versetele 45 și 48, evidențiază frumos acest lucru: „Ridicați-vă deasupra modurilor naturii materiale... Stabiliți în unitate, ființă pură, săvârșiți acțiuni...”
Dar unde este Dumnezeu și Împărăția lui Dumnezeu? În Coran, Sura Qaf, versetul 16, Dumnezeu spune: „Și Noi l-am creat deja pe om... și suntem mai aproape de el decât vena jugulară.” Luca 17:21 din Sfânta Biblie indică direcția: „nici nu vor zice: «Uite-o aici!» sau «Uite-o acolo!» Căci Împărăția lui Dumnezeu este în voi.”
Această instrucțiune profundă înseamnă: transcendeți valorile exterioare; cufundați-vă adânc
în voi înșivă, unde este Împărăția Cerurilor. Noi predăm o tehnică numită Meditație Transcendentală, care permite minții să depășească orice considerație superficială. Ghidată de natura sa să caute o împlinire mai mare și având o direcție interioară, mintea se stabilește într-o stare de pace interioară și experimentează o mare expansiune pe măsură ce stresul, tensiunile și limitările sunt eliberate. Această practică lărgește conștientizarea, promovează armonia și coerența în funcționarea creierului, îmbunătățește sănătatea, crește creativitatea și succesul, echilibrează fiziologia și stabilește o platformă de gândire și acțiune într-un mod care susține viața, așa cum arată sute de studii științifice publicate.
Întrebarea fundamentală devine atunci: în ce măsură putem extinde cunoștințele umane, conștientizarea și, prin urmare, conștiința? Care este amploarea potențialului uman?
Vedele și tradițiile hinduse, în Upanișade, Brahmana, Brahma Sutra și toate textele vedantice, evidențiază modul în care oamenii sunt întruchipări ale plenitudinii. În mod similar, în taoism și în multe alte filozofii și sisteme de credințe, budismul subliniază faptul că toți oamenii au capacitatea de a atinge iluminarea.
Luați în considerare aceste perspective profunde:
● „Așa cum este atomul, așa este și universul; așa cum este corpul, așa este și Corpul Cosmic.” (Ayurveda)
● „Întregimea, Totalitatea, este toate acestea (sarvam khallu idam Brahm) și tu ești aceea.” (Chhāndogya Upanishad, 3.14.1)
● „În Tao: Natura Cerului aparține omului.” (Yin Fu Ching 1.3-4)
● Prima carte a Torei, Geneza 1:27, afirmă: „omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu.”
● Învățătura creștină îi privește pe toți ca fiind copii ai lui Dumnezeu.
● În Sfântul Coran, Sura Adh-Dhariyat (51:20-21) afirmă: „Și pe pământ sunt semne ale lui Dumnezeu pentru cei cu credință sigură. Ele sunt în voi, nu le vedeți?”
● În Coran, Sura al-Baqarah (2:34) și Sura al-A'raf (7:23) descriu porunca lui Dumnezeu dată îngerilor de a se prosterna înaintea lui Adam, semnificând statutul elevat al umanității.
● „Și consideră-te un mic atom, totuși întregul univers este pliat în tine.”
(Imam Ali ibn Abi Talib)
Viețile multor mari sfinți și eroi de-a lungul istoriei, care au depășit limitele și au adus contribuții supreme în toate domeniile, aducând omenirea înainte, stau ca exemple durabile ale acestui imens potențial uman.
Identitate extinsă și conștiință colectivă
Un alt aspect critic al crizei conducerii este simțul îngust al identității. Întrucât Conștiința Pură este una, manifestându-se ca mulți, cei mulți sunt inerent parte din unul. Dezvoltarea conștiinței superioare duce spontan la un simț extins al sinelui. Persoanele cu conștiință îngustă se percep dintr-o perspectivă limitată. Pe măsură ce conștiința se extinde, se extinde și simțul sinelui - de la individualitate restrânsă la sentimentul de familie și prieteni, la comunitate și societate, și mai departe la propria națiune, la propria lume și la propriul mediu. Un nivel superior de conștiință îmbrățișează toată viața ca parte a propriei persoane. Așa crește iubirea spontan. Ceilalți devin parte din mine, iar porunca de a „iubi-ți aproapele” devine naturală și spontană, mai degrabă decât un efort artificial.
Navigând în viitor: IA și etică
În lumea noastră în rapidă evoluție, trebuie să abordăm și ascensiunea Inteligenței Artificiale. Deși IA demonstrează conștientizarea unor date vaste, ea nu pare încă conștientă. Tot mai mulți lideri vor ajunge să se bazeze pe concluziile pe care IA le generează în diferite circumstanțe. Aceste concluzii, însă, depind de datele furnizate IA, de algoritmii pe care îi procesează și de solicitările și intențiile care i se cer. Oamenii, și în special liderii, trebuie să rămână vigilenți și, colectiv, dacă nu individual, să demonstreze un nivel superior de conștiință. Există factori cruciali de luat în considerare pe care datele brute și uneori algoritmii părtinitori pot să nu îi ia în considerare sau pot fi chiar concepute intenționat pentru a fi ignorate. Liderii trebuie să fie atenți la modul în care antrenăm IA, ce date îi furnizăm și ce scop ne imaginăm pentru ea. Dacă devine parte a unei curse a înarmărilor, poate degenera rapid într-un pericol profund. O cultură în care inovația este ghidată de empatie, iar IA este ghidată de etică, poate apărea doar dintr-o conducere ghidată de o conștiință superioară.
De o importanță deosebită este imperativul de a crește conștiința colectivă, deoarece liderii pot oferi cu adevărat oamenilor doar ceea ce oamenii sunt pregătiți să primească. Pe măsură ce indivizii dintr-o societate sau țară își ridică conștiința, ei încep spontan să acționeze în conformitate cu legea naturală. Cercetările noastre au demonstrat că un grup de o dimensiune de aproximativ 1% dintr-o populație poate influența pozitiv întreaga populație, ducând la scăderea criminalității, a accidentelor rutiere și a internărilor în spital. Aceasta nu este magie; este efectul în lanț observabil al unei coerențe și armonii sporite în cadrul conștiinței colective.
Concluzie: Chemarea timpului nostru
Parteneriatul dintre comunitatea noastră și Summitul Shape the World contează profund. Suntem profunzi
Suntem aliniați în convingerea noastră că transformarea interioară și transformarea socială trebuie să meargă mână în mână. Adevărata comuniune - fie ea economică, culturală sau spirituală - apare dintr-o fundație comună de conștiință, de umanitate și de scop.
Economia Comuniunii nu este doar un model financiar; este o schimbare de paradigmă. Ne cere să vedem valoare nu doar în profit, ci fundamental în oameni. Încurajează afacerile să fie agenți ai vindecării, nu doar motoare de creștere. Și, în mod crucial, îi îndeamnă pe lideri să cultive înțelepciunea, nu doar bogăția.
Împreună, putem promova o civilizație în care inovația este ghidată de empatie, în care IA este ghidată de etică și în care leadershipul este ghidat de o conștiință superioară. Ne simțim onorați și profund recunoscători că putem colabora cu membrii Consulus și ai Sfântului Scaun. Oferim cu umilință cunoștințele noastre științifice și tehnologiile bazate pe conștiință la altarul Sfântului Scaun, în slujba umanității.
În încheiere, permiteți-mi să ofer o reamintire simplă, dar profundă:
Lumea pe care o construim începe cu mintea pe care o aducem în ea. Dacă vrem unitate în lume, trebuie să cultivăm unitatea interioară. Dacă vrem pace în națiunile noastre, trebuie să hrănim pacea în inimile noastre. Și dacă vrem o civilizație înrădăcinată în comuniune, compasiune și creativitate - atunci să începem prin a „trezi întregul potențial al conștiinței umane”.
Aceasta este chemarea timpului nostru. Și aceasta este viziunea pe care o împărtășim.
Vă mulțumim.
