CARACTERISTICILE UNICE ALE AYUR-VEDEI

Exista o distinctie majora intre medicina vestica si medicina Ayur-Veda. Metoda stiintifica este rezultatul experimentarii si observatiei in starea normala de 'veghe' a constiintei. Ayur-Veda este rezultatul introspectiilor intuitive experimentate in stari mai inalte ale constiintei, starea 'constiintei cosmice' si a 'unitatii'.

Cunoasterea achizitionata in timpul starii de 'veghe' a constiintei poate fi precisa, dar este limitata si incompleta, in timp ce cunoasterea ce apare in starea 'constiintei cosmice' sau a 'unitatii' este infinita, totala si completa. In starea constiintei unitatii, observatorul, cel observat si procesul observarii sint unul si acelasi, nu exista nici o deosebire intre subiect si obiect, amindoua sint continute in cimpul primordial al tuturor posibilitatilor, 'constiinta pura' insasi. Oamenii de stiinta de la Universitatea Vedica Maharishi au ajuns la concluzia ca, 'constiinta pura' experimentata subiectiv pe durata Tehnologiei Maharishi a Cimpului Unificat si 'cimpul unificat' al materiei sint intradevar identice.

In microcosmos, 'constiinta pura', cimpul unificat - rishi, miscindu-se prin el insusi printr-un proces de autoreferire, genereaza mintea - devata, care apoi se manifesta prin corp - chandas. In macrocosmos, aceeasi constiinta pura, cimpul unificat - rishi, miscindu-se prin el insusi printr-un proces de autoreferire si rupind simetria, genereaza marile forte ale naturii. Aceste forte ale naturii sint mintea - devata - naturii. Aceste forte se manifesta apoi in materie, in corpul - sau chandas - al creatiei materiale. Dar de fapt, rishi din microcosmos si macrocosmos, mintea atit in om cit si in natura, corpul omului si cel al creatiei materiale sint unul si acelasi.

1. Aceasta introspectie este integrala pentru Ayur-Veda Maharishi si exemplifica prima caracteristica unica a acestui sistem relativ la orice alt sistem al medicinei. Pentru fiecare subiect sau receptor din corpul nostru exista un obiect complementar sau o legenda in marele organism al universului. Natura abunda in substante care influenteaza fiziologia noastra si aceste substante au puterea sa refaca fiziologia in intregime cind este deranjata dintr-un motiv oarecare. Astfel farmacia Ayur-Vedica are mii de preparate din ierburi, suplimente alimentare, radacini si plante care influenteaza fiecare aspect al fiziologiei noastre. Nu este nici o boala sau simptom care sa nu poata fi tratat prin preparate naturale de origine vegetala, minerala sau animala. Natura nu a proiectat receptorii nostri pentru produse farmaceutice ca valium sau tagamet. Receptorii din corpul nostru au o afinitate unica pentru substantele naturale, ele sint o parte din acelasi organism cosmic, iar prin ingerarea lor nu sint cunoscute efecte daunatoare. In contrast cu nedoritele si periculoasele efecte secundare ale multor produse farmaceutice se cunosc beneficiile colaterale ale luarii regulate ale preparatelor din ierburi ale medicinii Ayur-Vedice.

2. Ce-a de-a doua caracteristica unica a Ayur-Vedei este recunoasterea diferitelor tipuri constitutionale ale indivizilor. Din observatiile obisnuite stim ca anumiti oameni sint diferiti din punct de vedere metabolic de altii. De exemplu, va poate fi familiar tipul persoanei care maninca tot ce-si doreste si ramine suplu si tipul opus, persoana care nu pierde din greutate, indiferent cit de putin ar minca. Medicii Ayur-Vedici au un avantaj in incercarea lor de a corecta conditiile extreme ale supra si sub greutatii. In medicina vestica nu exista nici un cadru de lucru teoretic care sa explice observatiile noastre si care sa conduca la o metoda de corectare a conditiilor.

In Ayur-Veda, fiintele umane, ca si toate organismele si creatia materiala, sint impartite in diferite tipuri psihosomatice bazate pe doshe predominante, care exista in fiecare individ. Pandit Hari-Sharma, un renumit medic Ayur-Vedic din India, a definit doshele ca pe „niste prinicipii metabolice ireductibile, fundamentale, de baza, ce guverneaza intreaga structura psihosomatica „.

Cele 3 doshe: Vata, Pitta si Kapha (V,P,K), pot fi definite lapidar ca principii: catabolice, metabolice si anabolice.

Clasificarile stiintifice moderne in tipuri constitutionale sint bazate in intregime pe caracteristicile fizice ca ectomorfe, endomorfe si mezomorfe, sau in intregime pe caracteristicile psihologice ca tipul A si tipul B de personalitate. Totusi, tipurile dosha cuprind intreaga structura psihosomatica. Un tip particular constitutional este descris ca avind nu numai un set de caracteristici fizice, ci si un set particular de caracteristici psihosociale, un set particular de raspunsuri emotionale, de afinitate la tipuri particulare de alimentatie, intoleranta sau afinitate la diferite tipuri de vreme, inclinatie la diferite tipuri de boli.

Intrucit nu exista tipuri constitutionale mono-doshice, oamenii sint caracterizati ca avind doshe predominante, sau combinatii de doshe predominante, bazate pe diferite permutari sau combinari. Oamenii pot fi caracterizati in general ca apartinind uneia din cele 10 categorii ale constitutiei psihosomatice ca: Vata, Pitta, Kapha, Vata-Pitta, Vata-Kapha, Pitta-Kapha, Pitta-Vata, Kapha-Vata, Kapha-Pitta si Vata-Pitta-Kapha; (V, P, K, VP, VK, PK, PV, KV, KP, VPK).

Toate strategiile terapeutice din Ayur-Veda sint individualizate in acord cu constitutiile psihosomatice si fiecarui pacient i se da un sfat privitor la obiceiurile zilnice si sezoniere, dieta, panchakarma si alte terapii de purificare si alte interactiuni cu mediul. Terapiile corespunzatoare diferitelor constitutii individuale sint unice in Ayur-Veda.

Pe masura ce conceptul devine din ce in ce mai cunoscut, abandonarea conventionala a tratamentului medical poate fi revolutionata. Disimilitudinile existente intre medicina vestica si Ayur-Veda au fost sintetizate de catre Pandit Hari-Sharma cind a spus: „In medicina moderna doctorii incearca sa descopere de ce tip de boala sufera pacientul; in Ayur-Veda este mai important sa se descopere ce tip de pacient sufera de boala.„

Ayur-Veda raspunde la intrebari la care nu a raspuns medicina vestica, ca de exemplu: 'De ce aceeasi alimentatie sau medicatie determina raspunsuri fiziologice diferite la diferite tipuri de oameni?' si 'De ce exista o mare gama de valori normale pentru chimia singelui, ca de exemplu glucoza, colesterolul, tiroxina si altele?'.

Marea frumusete a sistemului de clasificare in doshe consta in faptul ca nu este dedicat doar fiintelor umane, ci se extinde si la toate formele si fenomenele. Intregul univers de gindire, cuvinte, actiuni, experimente, intimplari si substante sint descrise ca permutari si combinari ale diferitelor doshe. Refacerea echilibrului si cresterea sanatatii la nivele optime sint deci indeplinite intotdeauna prin ajustarea principiilor doshice. Principiile doshice pot fi continute in ginduri, cuvinte sau interactiuni cu mediul, prin experientele simturilor sau alimentatie, ierburi naturale sau preparate minerale.

In cuvintele lui Pandit Hari-Sharma: „Nu este nimic care sa nu poata fi experimentat sau sa nu poata fi conceput ca influenteaza mintea sau corpul individului mai mult sau mai putin. Chiar si auzirea unui nume sau gindul la ceva, sau ceva legat de acesta poate afecta mai mult sau mai putin metabolismul, in bine sau in rau. Atit timp cit orice lucru afecteaza constitutia si intr-un mod sau altul poate fi utilizat ca un agent de purificare, nu exista nimic care sa nu fie medicament.”

3. Ce-a de-a treia caracteristica unica a medicinii Ayur-Vedice este aceea ca ea da voie pacientului sa intreprinda ceva, creeaza o impartire a responsabilitatilor majore pentru starea lui sau ei de bine. Medicul este in principiu furnizorul invataturii si este partener in ingrijirea sanatatii. El ajuta pacientului sa-si determine constitutia psihosomatica individuala si apoi descrie obiceiuri zilnice sau sezoniere, terapii de purificare, regimuri alimentare, care sint cele mai potrivite pentru acel tip particular de constitutie. Cu exceptia unor procedee de purificare, ingrijirea reala este in cea mai mare parte o auto-ingrijire pe care si-o furnizeaza sie insusi.

4. Cea de-a patra caracteristica unica a Ayur-Vedei este aceea ca priveste organismul ca pe un intreg spiritual-psihosomatic si nu incearca sa diferentieze bolile ca fiind in intregime fizice sau psihologice. Nici o afectiune sau boala nu exista totalmente doar la nivel mental sau corporal. Intr-adevar, atit timp cit mintea si corpul sint rezultatul implicarii actiunii progresive a constiintei prin procesul morfogenezei si al diferentierii, orice abordare care se ocupa doar de minte sau de corp, sau doar de amindoua, minte si corp, cu ignorarea constiintei, este inadecvata. Ayur-Veda Maharishi este intradevar holistica, ea se ocupa de toate aspectele cimpului unificat: trup, minte, constiinta, mediu si comportament.

5. Cea de-a cincea caracteristica unica a Ayur-Vedei este ca trateaza dezechilibrul in stadiul sau de formare, cauta sa refaca echilibrul chiar inainte ca dezechilibrul sa devina perceptibil, la un nivel foarte subtil al individului sau al mediului. Asa cum doctorii se simt maestri cind diagnozeaza o leziune cu raze X sau cu scanner, sau o anormalitate cu EKG, in mod particular ni se pare ca anormalitatea este in stadiul sau de inceput al dezvoltarii. Totusi, leziunea sau anormalitatea pe care am detectat-o este de fapt expresia manifesta finala a dezechilibrului care s-a dezvoltat in multe cazuri timp de citiva ani. Ayur-Veda Maharishi cauta sa prevada dezechilibrul prin dezvoltarea strategiilor si tehnicilor pentru a mentine tot timpul un echilibru perfect intre individ si mediu.

6. Cea de-a sasea caracteristica unica a Ayur-Vedei Maharishi este concentrarea pe promovarea longevitatii. In ultimii citiva ani, oamenii de stiinta au manifestat un mare interes pentru prelungirea vietii. Din nefericire, tehnologia moderna prelungeste adesea viata fara imbunatatirea calitatii sale. Ii in proces, pacientul, in multe cazuri, este privat de demnitate si confort. Faptul ca atestarea vietii sau mortii este data de prezenta sau absenta semnalelor electrice din inregistrarea EEG constituie o trista si comuna experienta. Ayur-Veda vede viata corpului singur fara inteles si privitor la orice tehnologie de sprijinire a functiilor corpului, in absenta emotiilor si a intelectului, ca fiind cruda si nejustificata. Tehnicile Ayur-Veda Maharishi pentru longevitate sint proiectate pentru a reintineri corpul, mintea si spiritul, fiind nu numai ajutorul anilor pentru viata, ci si al „vietii pentru ani„.

7. O caracteristica unica si finala a Ayur-Vedei Maharishi, asa cum este inteleasa astazi, este potentialul ei pentru pacea lumii. Astfel, Maharishi Mahesh Yogi este un om cu o extraordinara viziune si unul dintre cei mai mari campioni Ayur-Veda care au recunoscut acest potential. Sanatatea holistica in sens Maharishi este extinsa dincolo de sanatatea individului pentru a imbunatati sanatatea societatii, a natiunilor si a mediului insusi.

Asa cum a fost explicata de Maharishi: „ Ayur-Veda cauta sa purifice si sa perfectioneze sanatatea individului, mediului si societatii in ansamblu. Pacea lumii este definita pur si simplu ca sanatatea perfecta a societatii. Citeva experimente au demonstrat ca in grupuri mari de oameni ce practica in colectiv Tehnologia Maharishi a Cimpului Unificat exista o descrestere dramatica a negativitatii si conflictului in lume si o imbunatatire remarcabila a relatiilor internationale.„

In urmatoarele citeva sectiuni vom discuta aceasta si alte aspecte unice ale Ayur-Vedei Maharishi si cum puteti beneficia de ele.

AYUR-VEDA SI MEDICINA VESTICA

Cuvintul Ayur-Veda deriva din radacina ayus care inseamna viata si ved care inseamna cunoastere sau stiinta. Ayur-Veda este deci stiinta vietii sau traiului. Definita mai pe larg, este o instruire in crearea si mentinerea armoniei dintre natura, minte si trupul omului.

Ayur-Veda se bazeaza pe adevarul evident prin el insusi ca:

1. Natura este inteligenta.

2. Omul face parte din natura.

3. Asa cum inteligenta patrunde in intreaga natura, tot asa patrunde ea in trupul si mintea omului.

4. Sanatate perfecta inseamna un echilibru perfect intre om (incluzind mintea si trupul sau) si natura.

Pina recent, stiinta moderna a avut tendinta sa priveasca omul ca pe o entitate izolata, doar o parte din restul naturii. Acest lucru este in contrast cu Ayur-Veda care priveste omul ca pe o expresie a naturii si pe om si mediul sau inconjurator ca pe o unitate integrata functional, in care omul influenteaza mediul sau si mediul la rindul sau este influentat de om.

Abordarea moderna a sanatatii si a tratamentului bolilor a inceput cu marele biolog francez Claude Bernard (1813-1878), primul care a stabilit ca trebuie controlata compozitia lichidelor care stau la baza celulelor din organismele multicelulare. El a avansat ideea conform careia constanta acestui mediu intern, pe care l-a denumit fluidul organic intern, da corpului un grad de libertate functionala in variabilitatea lumii externe - fluidul cosmic si dincolo de acesta. Mai tirziu, un alt om de stiinta, Cannon, a incercat sa determine homeostazia. In limbaj obisnuit homeostazia inseamna simplu echilibru. A mentine homeostazia inseamna a mentine constanta fluidului organic intern. Cind homeostazia este dereglata, avem inceputurile unui proces de imbolnavire. Toate procesele patogene, adica toate procesele care descriu formarea bolii, sint descrise in termenii dereglarii homeostaziei. Toate stiintele moderne inclusiv fiziologia se preocupa de elucidarea mecanismelor responsabile pentru homeostazie.

Desi contributiile oamenilor de stiinta ca Bernard sau Cannon la intelegerera proceselor fiziologice a fost uriasa, cadrul de lucru conceptual cu care au operat oamenii de stiinta si discipolii lor a fost limitat de imposibilitatea de a privi omul si cosmosul ca pe o unitate.

Recent, a avut loc totusi o schimbare in aceasta intelegere limitata a oamenilor de stiinta moderni asupra unitatii dintre om si natura. In viziunea lor extinsa, oamenii de stiinta au inceput sa vada o unitate inconsiderabila intre proiectul si scopul naturii. Astfel ca incepe sa devina din ce in ce mai clar faptul ca pina si mecanismul biochimic ca fosforilarea oxidativa si ciclul Krebs, prin care substanta alimentara este convertita in energie de catre organismul viu, au traversat literalmente ere biologice de la inceputurile vietii pina la om si ca hormonii, ca de exemplu insulina si hormonul de crestere, nu numai ca sint prezenti si in forme mai primitive de viata decit a omului, dar par sa indeplineasca si aceleasi functii fiziologice.

Marele poet-intelept al Indiei, Rabindranath Tagore (1861-1941, premiul Nobel pentru literatura 1913) a descris acelasi fenomen in termeni subiectivi. Pentru a-l cita:

Acelasi fluviu al vietii care alearga in vinele mele noapte si zi,
alearga prin lume si danseaza in masuri ritmice.
E aceeasi viata care imprastie bucurie in pulberea pamintului,
in nenumaratele fire de iarba
si se sparge cu valuri tumultuoase de frunze si flori.
E aceeasi viata care se implineste in leaganul oceanului,
in nastere si moarte, in flux si reflux.
Imi simt picioarele ridicate in slavi de atingerea acestei lumi a vietii.
si mindria mea vine din zvicnirea de viata a  erelor
care danseaza in singele meu in acest moment.

Se regasesc similitudini intre diferite specii referitoare nu numai la homeostazie, ci si la modul in care diferite entitati vii interactioneaza cu mediul extern. O descoperire de mare interes in aceasta privinta este descoperirea ritmurilor din organismele biologice care se conformeaza ritmurilor cosmice.

Exista patru ritmuri cosmice de baza si ele sint rezultatul miscarilor planetare. Rotatia Pamintului in jurul axelor polare da nastere ciclului dominant zi-noapte denumit ritmul circadian. Miscarea de revolutie a Pamintului in jurul Soarelui da nastere la derularea anotimpurilor. Miscarile si mai complicate ale Lunii, relativ la Pamint, dau nastere la luna calendaristica, iar efectele gravitationale ale Lunii si Soarelui produc mareele. Pentru fiecare din aceste patru ritmuri de baza ale mediului inconjurator toate organismele isi genereaza propriile lor ritmuri biologice. Ritmurile macrocosmosului au un corespondent in ritmurile microcosmosului.

Oamenii de stiinta vestici au inceput sa studieze aceste ritmuri si chiar sa defineasca homeostazia adevarata ca pe o armonie completa intre ritmurile organismului si ritmurile universului. Cind este perturbata sincronizarea dintre ritmurile macrocosmosului si cele ale microcosmosului se produce o dereglare in homeostazie si se declanseaza inceputurile procesului de boala.

Marii rishii si intelepti ai Indiei, care au propovaduit Ayur-Veda, au realizat aceste fenomene acum citeva mii de ani. Mai mult, aceasta intelegere a fost la un nivel foarte adinc si nu a fost doar o concluzie intelectuala, care este singura considerata valabila de metodele stiintifice, ci o intelegere ca rezultat al experientelor meditative ale marilor rishi. In starea lor de constiinta fara margini, simpla si pura, acesti rishi au realizat totalitatea fiintei lor nu atit in asemanarea dintre elementele cuprinse in microcosmos si macrocosmos, cit si in asemanarea dintre legile naturii care functioneaza atit in microcosmosul lor, cit si in marele macrocosmos.

Pentru ei, homeostazia a fost starea echilibrului perfect, cind in fiecare moment al vietii individul s-a simtit in completa armonie cu restul universului.

Desi descrierile obiective ale ritmurilor biologice facute de oamenii de stiinta moderni sint elegante si pline de acuratete, ele tind spre faptul ca adevarata semnificatie poate fi inteleasa doar in termeni subiectivi. Nu aveti nevoie sa spuneti oamenilor de stiinta ca fiziologia dumneavostra este diferita la diferite momente ale zilei sau in diferite anotimpuri. Sinteti influentati de diferite emotii, diferite ginduri, aveti diferite senzatii sau sentimente, simtiti primavara in oase, vara aduce cu ea o varietate de raspunsuri emotionale si nevoi fiziologice, iarna are ecou in diferite stari, toamna are efectele ei proprii.

Urmatoarele rinduri din Tagore poarta in ele un inteles mai profund decit sutele de tratate sau cele citeva informatii provenite din laboratoarele fiziologiei moderne. Din nou, pentru a-l cita pe marele Rabindranath Tagore:

In ziua in care au inflorit nuferii, iata,
mintea mea a fost incordata si nu am stiut,
cosul meu era gol si floarea a ramas neatinsa.
Doar acum si din nou o tristete se coboara asupra mea
si am tresarit din visul meu si am simtit o dira dulce
de o unduire  stranie in vintul de sud.
Aceasta dulceata vaga mi-a facut inima mea plina de dor
si mi s-a parut ca a fost o respiratie dornica
a verii care isi cauta implinirea.
Nu am stiut apoi ca a fost atit de aproape,
ca a fost a mea si ca aceasta dulceata perfecta
a inflorit in adincimile propriei mele inimi.

Aceeasi metoda subiectiva care i-a condus pe rishi sa descrie ritmurile zilnice si sezoniere i-a determinat sa descrie tehnici pentru mentinerea lor perfecta. Desi stiinta moderna a aratat un mare interes pentru aceste ritmuri si desi dereglarea lor a inceput sa fie considerata de o importanta fundamentala in inceputul procesului de boala, nu exista tehnici cunoscute in medicina vestica pentru mentinerea si integrarea in aceste ritmuri. Cercetari recente indica faptul ca toate organele au bioritmuri, ca glanda corticosuprarenala secreta mai mult cortizon dimineata decit seara si ca un semn timpuriu al afectarii suprarenalei este pierderea ritmurilor circadiene. La fel, tulburarea ciclului lunar menstrual poate fi un semn timpuriu al unei boli pituitare, hipotalamice sau ovariene. Sint disponibile numeroase exemple de acest fel.

In Ayur-Veda, ritmurile corporale si ale mediului sint descrise cu o simplitate eleganta. Exista o descriere foarte frumoasa asupra felului in care diferite momente de timp ale zilei si diferite anotimpuri influenteaza in mod natural functiile organismului, precum si comportamentul si starea mintala a unei persoane.

Medicii Ayur-Veda nu descriu doar ritmurile, ci prescriu si deprinderile zilnice si de sezon, masurile asupra dietei necesare pentru a mentine un echilibru perfect intre diferite organe si intre organism si mediu.

Medicii Ayur-Veda difera de cei vestici si din alte puncte de vedere importante.

Primul scop al medicilor vestici este tratamentul bolii si al infirmitatii, in timp ce al medicilor Ayur-Veda este starea perfecta de bine din punct de vedere fizic, mental si spiritual - prevenirea bolii si prelungirea vietii atit calitativ, cit si cantitativ.

Ii  in sfirsit - medicii Ayur-Vedei Maharishi abordeaza aceasta problema din mai multe puncte de vedere:: trup, minte, comportament si mediu. Aceasta abordare, precum si tehnicile inovatoare si in acelasi timp datind din epoci stravechi, utilizate in Ayur-Veda Maharishi, vor fi discutate in urmatoarele sectiuni.

Ayur-Veda Maharishi descrie si prescrie:

- Pentru a reintineri trupul, pancha karma - terapii de purificare si diete, in functie de tipul trupului fiecaruia.

- Pentru a mari longevitatea, rasayanas - suplimente alimentare Ayur-Vedice.

- Pentru a armoniza interactiunea dintre complexul minte-trup si mediu, adica microcosmos si macrocosmos si astfel pentru a mentine bioritmurile intr-un echilibru perfect, Ayur-Veda descrie obiceiuri zilnice si sezoniere, igiene personale si reguli de conduita in viata.

- Pentru a stimula functionarea optima a mintii si pentru a perfectiona coordonarea minte-trup, Ayur-Veda Maharishi prescrie Tehnologia Maharishi a Cimpului Unificat: Meditatia Transcendentala (MT) si programul MT-Sidhi.

- Ii in final, Ayur-Veda Maharishi se ocupa de o abordare inovatoare a purificarii mediului prin dinamica grupurilor de constiinta, practica de grup de tip Tehnologia Maharishi a Cimpului Unificat.

Pe scurt, Ayur-Veda Maharishi ofera o abordare surprinzatoare si complet noua a supraomului, zeul in faza de embrion, care sta ascuns in fiecare dintre noi. Realizarea acestui supraom, in totalitatea potentialului sau, aceasta este adevarata semnificatie a sanatatii si scopul nobil si total al Ayur-Vedei, stiinta vietii.

IN CAUTAREA ADEVARULUI: Dincolo de tarimul subiectivitatii si obiectivitatii

Desi marea majoritate a oamenilor educati au convingerea neverificabila in metoda stiintifica prezenta si in abilitatea oamenilor de stiinta de a folosi metoda stiintifica pentru a ajunge la adevar, citiva cercetatori de avangarda incep sa fie incomodati de aceasta paradigma stiintifica. Cadrul curent in care opereaza fiecare stiinta este in mod simplu acesta: 'Natura adevarata a realitatii poate fi demonstrata doar obiectiv.' Daca un anume fenomen, sau o anume modalitate, de exemplu regimul de tratament in medicina, nu poate fi demonstrat in mod consistent de metoda stiintifica curenta, atunci este clar ca nu exista. Oamenii de stiinta au dificultati in recunoasterea experientelor subiective pentru ca nu a fost dezvoltata o metodologie demna de incredere pentru studiul lor. Astfel, afirmatiile in legatura cu prezicerile, precognitiile misticilor si abilitatea de clarviziune a psihicului, bazate pe relatarile anectodice ale experientelor subiective, nu sint recunoscute de oamenii de stiinta conventionali. Totusi, un nou val de oameni de stiinta revolutionari privesc mult mai indeaproape la fenomenul obiectivitatii in sine si ajung la concluzia uimitoare ca intreaga doctrina pe care se bazeaza oamenii de stiinta in prezent, adica obiectivitatea completa care desconsidera total cunoasterea subiectiva, poate fi gresita. Acesti oameni de stiinta afirma ca nu exista un astfel de lucru, obiectivitatea completa, ca ceea ce afirmam noi ca este obiectivitate este un simplu acord intre majoritatea dintre noi sau constiinta noastra colectiva cu privire la experientele noastre subiective. Mai mult, ei afirma ca experientele noastre ce depind de arta cu care aparatul nostru senzorial sau de extensiile simturilor noastre, microscoapele, telescoapele si alte instrumente stiintifice, trebuie sa fie in mod necesar limitate intrucit gama simturilor noastre este limitata prin insasi natura anatomiei si fiziologiei noastre. Sa luam citeva exemple ca sa ilustram acest aspect. Se stie prea bine ca sistemele senzoriale ale diferitelor specii pot fi complet diferite. Un exemplu este procesul vederii in culori la albine, comparativ cu cel uman. Celulele ochiului la albine sint mai sensibile la galben, albastru si ultraviolet in timp ce receptorii din ochii umani raspund cel mai bine la spectrul lungimilor de unda electromagnetica rosie, verde si albastra. Datorita structurii innascute a simtului vizual, albinele sint aproape oarbe la rosu, in timp ce oamenii sint orbi la lumina ultravioleta. Aceasta da nastere unei perceptii complet diferite ale aceluiasi obiect de catre doua specii. Rosul din flori este invizibil pentru albine, dar pentru ca florile reflecta lumina ultravioleta la care noi sintem orbi, albina observa floarea ca pe o suma de alte culori pentru care noi nu avem cuvinte in limbajul nostru, pentru ca noi nu am perceput niciodata acele culori. La intrebarea: „Care este adevarata culoare a florii?” oamenii de stiinta ai 'noii epoci' vor spune ca : „Culoarea reala a florii nu exista!”. Culoarea florii este o experienta total subiectiva ce depinde de cel ce percepe floarea si are o foarte mica legatura cu structura innascuta a florii insasi. Mai degraba este o expresie a aparatului senzorial, a receptorilor, a conexiunilor interneuronale ale observatorului. Cuvintul 'culoare' insusi nu are nici un inteles in absenta receptorilor si a conexiunilor interneuronale adecvate. Mai interesant chiar este faptul ca perceptia unui obiect sau a unui fenomen poate fi considerabil diferita pentru indivizii aceleiasi specii. Citeva experiente interesante cu pisici si maimute ilustreaza acest aspect. Puii de pisica crescuti intr-un mediu cu dungi orizontale sint orbi la toti stimulii vizuali verticali ca pisici adulte, in timp ce puii de pisica crescuti intr-o lume cu modele verticale sint orbi la stimuli orizontali. Astfel ca primul grup de pisici nu poate vedea cu adevarat lucrurile, ca de exemplu picioarele mobilelor, in timp ce ultimul grup se va impiedica de orice lucru orizontal. Conexiunile interneuronale din creierele lor s-au stabilit in timpul anilor de dezvoltare si au predeterminat portiunea din stimulii vastului lor cimp vizual la care vor fi sensibili. Similar, acest aspect este ilustrat de o varianta de experiment descrisa mai departe. Daca este acoperit un ochi al unei maimute nou nascute cu o mesa pentru o perioada mare de timp, maimuta devine oarba la acel ochi. Conexiunile neuronale de la acel ochi dispar in timp ce conexiunile neuronale de la celalalt ochi se amplifica, dindu-i maimutei o vedere supranormala la acel ochi. Din nou, stimulii mediului au determinat structura si forma conexiunilor interneuronale ale aparatului senzorial, responsabil pentru perceptie. Cu alte cuvinte, experienta din trecut despre lume a determinat perceptia din prezent a lumii. Rezulta deci ca intreaga perceptie a lumii este bazata pe experienta noastra despre lume pe durata anilor de dezvoltare. Noi sintem literalmente orbi la orice lucru si orice fenomen, incluzind idei si concepte la care noi nu sintem expusi pe durata anilor de dezvoltare. Conexiunile interneuronale necesare perceperii si intelegerii lor nu vor fi stabilite, deci acele lucruri nu exista pentru noi. Intrucit majoritatea dintre noi, intr-o cultura data, am fost expusi pe durata anilor de dezvoltare la aceeasi stare a stimulilor de mediu, majoritatea dintre noi percepem lumea in mod similar. Sintem de acord cu experientele noastre subiective si le consideram ca pe o realitate obiectiva. Dar realitatea obiectiva nu este nimic altceva decit perceptia pe care noi am invatat-o din indoctrinarea culturii noastre, este o 'expresie a constiintei colective'. Ii luam drept mistici sau excentrici pe cei a caror perceptie a lumii difera de cea a noastra. Alungam cu usurinta, intr-o maniera subtila, modelele de comportament nefamiliare si metodele de vindecare neconventionale ale altor culturi, pentru ca ele nu se potrivesc cu paradigma noastra stiintifica. Multe din problemele lumii de astazi apar din toata aceasta stiinta care insista ca exista un adevar obiectiv. Noii oameni de stiinta afirma ceva mult mai incitant. Ei spun ca adevarul vine dintr-o multitudine de expresii si manifestari, iar continuumul naturii este cu adevarat infinit si noi percepem la un anumit stadiu de evolutie doar o fractiune din el. Fractiunea pe care o percep eu poate fi diferita de fractiunea pe care o percepi tu, dar noi amindoi percepem adevarul. Noua stiinta este mult mai toleranta. De asemenea, este mai 'holistica', pentru ca nu separa observatorul de cel observat, asa cum face stiinta traditionala. Un om de stiinta, operind in aceasta noua paradigma poate fi mult mai aproape de realitate. Cind el sau ea citeste un reportaj dintr-un ziar sau noutatile dintr-o revista, el sau ea nu numai ca obtine o anume introspectie in materialul ce a fost prezentat, dar invata de asemenea si despre reporter. Pentru ca reportajul nu este altceva decit o expresie a constiintei reporterului. Datele prezentate mai sus si citeva din conceptiile ce rezulta din ele au avut un profund efect asupra modului in care oamenii de stiinta au inceput sa observe lumea. Cu toate ca multi oameni de stiinta, care inca mai cred in vechea paradigma, pot sa-si bata joc de alternativa medicinei vechi, un mare numar dintre ei nu mai fac asa. Ei realizeaza ca ceea ce noi numim 'stiinta' reflecta intr-o mare masura idei, credinte, prejudecati, frici, puncte de vedere si perceptia oamenilor de stiinta si nucleul cultural pe care el sau ea l-au mostenit. Imaginea lumii nu este literalmente privirea ei, ci doar noi privim la ea si ar trebui sa nu permitem indoctrinarii noastre culturale, conditionarii noastre culturale, sa inhibe privirea acestei imagini din mai multe puncte de vedere. In urmatoarele citeva prelegeri va rugam sa traversati cu amabilitate atit tarimul obiectivitatii, cit si pe cel al subiectivitatii si sa calatoriti dincolo de ele, spre adevarul care nu este nici obiectiv, nici subiectiv ci transcendent, adevarul care este nemuritor, inefabil si inexprimabil. Acest adevar este SAT-CHIT-ANAND al vizionarilor vedici si rishilor vedici. Sat inseamna neschimbator, chit inseamna pe deplin treaz si anand inseamna fericire. Acesta este adevarul posibilitatilor infinite...

TM infografic by Norman Rosenthal,

Brought to you by Norman Rosenthal MD.

Efectele MT infografic

Source: Uploaded by user via Meditatie on Pinterest

TM: Summary of Benefits (infografic)

Toate calitatile frumoase, evolutive înfloresc spontan în viata individului si a colectivitatii pe masura ce mintea se familiarizeaza cu campul unificat. Acest lucru a fost amplu verificat de cercetari stiintifice extinse în domeniul fiziologiei, psihologiei, sociologiei si ecologiei si demonstrata în vietile a milioane de oameni si îmbunatatirea calitatii vietii natiunilor de pe toate continentele în ultimii 50 de ani. Aceste realizari stau la baza initiativei noastre globale de a aduce gustul dulce la utopiei intregii umanitati si de a invita familia noastra de natiuni sa creeze colectiv civilizatia ideala bazata pe campul unificat în generatia noastra

Source: Uploaded by user via Meditatie on Pinterest

Noul template al blogului AMTR

L-am schimbat intru simplitate http://meditatiatranscendentala.blogspot.ro/